Ecouri din Chișinăul de altădată Continuare (Fragment din „Neamul românesc în Basarabia” de Nicolae Iorga, Partea Întâi – aici) Intrăm apoi într-o papetărie ca să cumpărăm frumoasele vederi din Basarabia pe care le-a editat firma Wolkenberg, un alt papetier evreu, aşezat chiar lângă otelul nostru. Vânzătorul e un ovreiaş strâns în umeri. Şi el rupe moldoveneşte şi, aflând de unde sântem, pune o sumă de … Continue reading Nicolae Iorga – Chișinăul (II)
Ecouri din Chișinăul de altădată Nicolae Iorga Chişinăul (din Neamul românesc în Basarabia), (Bucureşti, Editura Socec, 1905) Deocamdată-mi dau samă că o stradă largă, lungă de nu-i vezi capătul, se desfăşură drept înainte, printre căsuţe urâte. Strada nu e pavată cum trebuie şi brişca evreului tremură pe caldarâmul regulat. Felinarele de gaz nu sînt aprinse fiindcă sus Crai Nou străluceşte, între multe altele şi pentru … Continue reading Nicolae Iorga – Chişinăul (1905)
Ecouri din Chișinăul de altădată Spre Chişinău (din Neamul românesc în Basarabia, Bucureşti, Editura Socec, 1905) Drumul spre Chişinău ţine vre-o două ceasuri. E un urcuş necontenit, o rătăcire îndelungă printr-o ţară de lut scormonit. Lucrul câmpului e mult mai rău aici decât în părţile fericite ale Sorocei. Locuitorii sunt mai rari: pădurile lipsesc. Am trecut printr-un singur sat, Budeştii. Îl împodobeşte o strălucită reşedinţă a … Continue reading Nicolae Iorga: Spre Chișinău
Ecouri din Chișinăul de altădată 15 ianuarie 1917, Chișinău. „Pricina sărăciei moldovenilor noștri”, semnat de Pan Halippa Că ţara noastră e bogată o știm cu toţii. Dar nu mai puţin este știut, că poporul care trăiește în ţara aceasta este sărac. Și într-adevăr, faţă de o ţară așa de mănoasă și așa de bogată în toate, precum este Basarabia, moldovenii, băștinașii ţării, sunt un popor … Continue reading Pricina sărăciei moldovenilor noștri de Pan Halippa (1917)
Ecouri din Chișinăul de altădată (Fragment din Chişinăul în timpul evenimentelor social-politice din 1917 de Dinu Poștarencu) În pofida stării de război, a problemelor create de această stare și a aflării Basarabiei în apropierea frontului, viaţa cotidiană a Chișinăului își continua cursul ca înainte de izbucnirea conflagraţiei mondiale. Funcţionau instituţiile de învăţământ, activau unităţile comerciale, circula tramvaiul, se editau ziare, teatrele invitau spectatorii. La 12/25 martie 1917, … Continue reading Chişinăul cultural (1917)/ Dinu Poștarencu
Ecouri din Chișinăul de altădată Mersul cu Steaua este un obicei vechi, păstrat în diverse forme. Simbolizează Nașterea Domnului și trimite la magii călăuziți de stea la Betleem. Mersul cu Steaua se practică în perioada Crăciunului: de pe 25 decembrie până la Bobotează, pe 6 ianuarie, și poate avea texte diferite. În Basarabia, obiceiul e mai puțin cunoscut, colindele fiind interzise în perioada sovietică. În … Continue reading Cu Steaua: atunci (1932) și acum
Ecouri din Chișinăul de altădată Marele regizor și poet Emil Loteanu a filmat Plugușorul în 1965, în satul Lozova, Strășeni, pentru studioul Moldova-Film. Cel care urează este profesorul de istorie, Ion Ursu. Imaginile au fost recuperate de Agenția Națională a Arhivelor. De urat, am mai ura,Dar mă tem ca va-nsera,Pe-aici, pe la dumneavoastră,Departe de casa noastră.Și ne-asteaptă și-alte case,Cu bucate mai gustoase,Cu pâine caldă pufoasă,Cu … Continue reading Plugușorul filmat de Emil Loteanu (1965)
Ecouri din Chișinăul de altădată Colind basarabean din 1931 În paginile ziarului „Basarabia” din 25 decembrie 1931 a fost publicat acest colind, care și astăzi răsună ca o mărturie a bucuriei și credinței strămoșești. Sărbătorile de iarnă ne aduc împreună, cu inimile pline de lumină și speranță. Fie ca acest colind să vă încălzească sufletele și să vă aducă pace, sănătate și fericire! Crăciun fericit … Continue reading Colind basarabean (1931)
Ecouri din Chișinăul de altădată (Prima parte AICI) 11. Perspectiva altitudională, ca o cotă energetică, dialogală, scoate în valoare organismul istoric și cultural viu al Chișinăului, variabil și creativ, care a păstrat pe parcursul dezvoltării unitatea intrinsecă. Nu ne mai putem limita la practica discursurilor-tip (geografic, demografic, economic, urbanistic, istoric, psihologic, sociologic, de conservare a patrimoniului etc). Nu mai putem percepe orașul doar ca un … Continue reading Marcaje pentru un sentiment al spațiului cultural (II) /Alexandru Corduneanu
Ecouri din Chișinăul de altădată 1. Pe una dintre tăblițele sumeriene stă scrijelat următorul text: „Orașul este legătura între Pământ și Cer și noi locuim aici”. 2. În pământul și pe cerul Chișinăului se arata în palimpsest câteva paradigme culturale, ca orașe diferite, suprapuse arheologic și cultural, crescute spațial și urbanistic unul prin celălalt. Patrimoniul material și imaterial al acestei îmbinări, istorice și culturale deopotrivă, … Continue reading Marcaje pentru un sentiment al spațiului cultural (I) /Alexandru Corduneanu
Chișinău, orașul meu 