100 de ani de la primul zbor spre Chișinău

100 de ani de la primul zbor spre Chișinău

Ecouri din Chișinăul de altădată

3–4 minutes

Anul acesta este unul aniversar pentru aviația civilă în țara noastră. El marchează două momente importante:

  • 105 ani de la înființarea primului aeroport al Chișinăului (1921)
  • 100 de ani de la prima cursă aeriană regulată de pasageri spre Chișinău, pe ruta București–Chișinău, cu escale la Galați și Iași (24 iunie 1926).

Ziua de 24 iunie 1926 poate fi considerată drept ziua înființării aviației civile.

Cu prilejul centenarului aviației civile din Republica Moldova, continuăm rubrica „Ecouri din Chișinăul de altădată” prin publicarea primului fragment din articolul Aviația în Chișinăul interbelic de Ion Valer Xenofontov.


Primele mențiuni despre zboruri de aeronave în Basarabia datează din perioada imperială, din ajunul Marelui Război. Chișinăul, văzut din avion, era considerat „uimitor de frumos!”. Calea aeriană asigura o mobilitate rapidă a populației.

În urbe, cursele cu avionul au fost realizate inițial de către armată. În toamna anului 1919, maiorul Protopopescu a plecat, de la Chișinău, în zbor cu un avion „Nieport” pentru a inspecta escadrila de aviatori de la Bălți. Era însoțit de căpitanul Constantinescu pe un alt avion de aceeași marcă. În zborul său de reîntoarcere de la Bălți spre Chișinău, în noapte, aviatorii s-au rătăcit, iar „lumina orașului ar fi fost singurul reper” pentru a-i scoate din cerul înstelat. Camarazii acestora au încins un foc pentru a crea un punct de reper pentru avioanele rătăcite pe cerul înstelat.

Începând cu 25 octombrie 1920, luni, ora 07:00, un avion transporta corespondența militară cu caracter urgent între Chișinău – Iași. Cu primirea și expedierea întregii corespondențe a fost împuternicit comandantul Diviziei III Chișinău. În fiecare luni, miercuri și vineri sosea de la București la Iași, între orele 11:00 și 13:00 un avion care aducea corespondența de la toate ministerele pentru autoritățile civile și militare din Moldova, Basarabia și Bucovina. Corespondența era primită de la aviatorul ofițer, venit de la București, care o repartiza pentru Basarabia Diviziei III și o preda câte unui ofițer aviator de la Grupul I Aviație. Acesta pleca cu un avion la ora 15:00 la Chișinău. Corespondența pentru autoritățile civile din Basarabia se carta în întregime pentru Chișinău, de unde se transmitea structurilor vizate. Divizia a III-a pentru Chișinău urma să îngrijească ca pe terenurile de aterizare în zilele de luni, miercuri și vineri între orele 14:00 și 16:00 să se găsească câte un ofițer care să ia în primire corespondența adusă și să predea în schimb corespondența pentru Iași. Avionul de la Chișinău se reîntorcea chiar în aceeași zi la Iași. Corespondența se preda imediat ce sosea ofițerul de cartare a Trupelor de Est. Era cu desăvârșire interzis să se întrebuințeze acele avioane în alte curse, decât ceea ce s-a ordonat de către comandamentul care l-a trimis. Primirea și predarea corespondenței se finaliza prin forme prevăzute de serviciul de cartare.

În istoriografia sovietică se afirma aleatoriu că aviația civilă în Chișinău a fost instituită în 1944, realitate eludată însă de datele istorice. Ori, aviația civilă în urbă a fost organizată la începutul anilor 1920.

La 23 februarie 1921 a fost emis Decretul regal potrivit căruia s-a declarat de utilitate publică fondurile necesare pentru infrastructura și exploatarea liniilor de navigație aeriană pe parcursul București–Galați–Chișinău.

Planul aeroportului Chișinău din 1922 includea: Uzina electrică, hangar, canton de administrație, stația de benzină, centrul de aterizare.
Credit foto: oldchisinau.com

Terenul expropriat de sub aeroport avea o suprafață de 61 ha. Planul aeroportului Chișinău din 1922 includea: Uzina electrică, hangar, canton de administrație, stația de benzină, centrul de aterizare. O atenție aparte a fost acordată dezvoltării infrastructurii aeroportului. În vara anului 1926, Direcţia aviaţiei civile a Ministerului de Război a solicitat Primăriei Chişinău să prevadă lucrări urgente de executare a unei şosele, începând de la ieşirea nordică a oraşului (Baia Dobromirov) şi trecând prin Râşcanovca până la aeroport. Şoseaua avea o lungime de cca 2 500 m. În 1930, Camera de Industrie și Comerț de la Cetatea-Albă a oferit o subvenție de 10 000 lei pentru întreținerea aeroportului din Chișinău.

Va urma…


*XENOFONTOV, Ion. Aviația în Chișinăul interbelic. Dialogica. Online 2024, nr. 3, pp. 118-123. eISSN 1857-2537. Disponibil: https://doi.org/10.59295/DIA.2024.3.16 [accesat 2026-06-23].

Leave a comment