Ecouri din Chișinăul de altădată

Ion Valer Xenofontov, Vera Conovali

Producere și consum de bomboane în Chișinăul interbelic

Continuare (Partea I – aici, Partea II – aici)

În sistemul comercial orăşenesc un loc aparte era rezervat cafenelei-bombonerie „Zamfirescu” (numită şi „Hess”) amplasate pe str. Alexandru cel Bun nr. 73 (la parterul Casei Eparhiale), unde se serveau aperitive reci şi calde. Potrivit amintirilor Tatianei Januszewska:

„De marile sărbători vitrina cafenelei se decora cu figurine mișcându-se ale personajelor biblice și Moș Crăciun. În ajunul Paștelui apărea un gazon proaspăt cu flori de câmp, în care zburdau puișori de jucărie. De asemenea, puteai vedea prin sticlă miei, iepurași și ouă de ciocolată înfășurați în hârtie de culoare aurie. În fața vitrinei mai mereu se strângea un grup de curioși, copii și maturi, care urmăreau cu un viu interes decorațiile din vitrină. Delicatesa meniului de vară era înghețata: de zmeură, de căpșuni, de lămâie, de vanilie, de ciocolată, de fistic și alte sortimente. Desertul se gătea din frișcă naturală și gălbenușuri de ou proaspete, cu diferite adaosuri – suc, miere, dulceață, vanilie, decorat fiind cu fructe, bucățele de ciocolată sau biscuiți. Împreună cu înghețata se servea și un pahar de apă la temperatura camerei, pentru a evita apariția durerii de gât”.

În acest local se aprindea primul bec în oraş, „globul alb cu lumină ceţoasă, la intrarea cofetăriei”. Era locul preferat al intelectualităţii regăţene care se întrunea seara la mesele din vitrină „la o cafea” sau la o „ţuică cu măsline”. Discuţiile aprinse erau întrerupte adesea de muzică dintr-un concert de Bach. În încăperile dosite, destinate doamnelor discrete se putea auzi radioul. Această ambianţă crea o autentică „atmosferă de eleganţă, de scump, de distracţie, de suav, parfumat şi delicios. Un colţ al frumuseţii”. Pentru cei deschişi spaţiului public, în faţa cafenelei, pe trotuar, la umbra copacilor de dud, erau scoase mese „sub pălării vast multicolore ale umbrelor de pânză”.

O altă cafenea, cu tradiţie, în Chişinău era „Manicov” (se afla în preajma actualei Case a Presei), care a funcţionat până în 1934, anul decesului proprietarului ajuns la vârsta de 92 de ani.

Cafeneaua-restaurant și bombonerie „Trianon”, cu adresa pe str. Alexandru cel Bun nr. 96, îşi făcea publicitate ca fiind „cel mai modern şi elegant local din Chişinău”. În Palatul Primăriei de pe bulevardul Regele Carol al II-lea se afla cafeneaua, bomboneria şi cofetăria „Consum”.

Alte cofetării din capitala Basarabiei erau cele a lui Iosif Fulsson „Bombons de Romania” (str. Mincu nr. 10), „Berner” (str. Alexandru cel Bun nr. 46), „Perlov” (Piața Nouă nr. 130). Gheorghe Ghețiul avea un atelier de cofetărie pe str. Armenească, colț cu str. Leovei nr. 38. „Zelman O. Levtov” (str. Bulgară nr. 77) îşi făcea publicitate că „fabrică diferite produse proprii, vinde şi en-detail cu preţuri de engros”. Cafeneaua, cofetărie şi aperitiv „I. Covali” era amplasată pe str. Alexandru cel Bun, vizavi de Grădina Publică, şi producea la comandă, la preţuri convenabile, torturi, cozonaci etc.

Bomboanele au fost considerate produse de lux, ci nu ca produse de necesitate stringentă pentru cumpărători. Astfel, lista preţurilor de detaliu la diferite articole vândute pe piaţa liberă a Chişinăului în aprilie 1938, la articolele de coloniale sau de băcănie nu erau trecute şi dulciurile fabricate. În seria de produse de necesitate vitală, glucoza, era trecut, de exemplu, zahărul tos ce valora 32 lei/kg sau zahărul cubic – 36-37 lei/kg.

Prin producere şi consum de bomboane, Chişinăul interbelic devenea unul de moft şi de savoare occidentală. Citadinii erau îndulciţi cu producţie autohtonă, creându-şi astfel o autentică marcă identitară. Insfrastructura atelierelor de producere a bomboanelor a stat la baza creării viitoarei Fabrici „Bucuria”, aspect eludat în totalitate, în mod intenţionat, de istoriografia sovietică.

---

*XENOFONTOV, Ion și CONOVALI, Vera. Producere și consum de bomboane în Chișinăul interbelic. In: Chișinăul interbelic : luminile şi umbrele unei epoci: istorie, educație, cultură şi transformări sociale. Chișinău, 2026, pp. 82-86. ISBN 978-5-36241-711-6.