Ecouri din Chișinăul de altădată

Fragment din
„Aviația în Chișinăul interbelic” de Ion Valer Xenofontov

Continuare. Partea III aflați aici

În spațiul aerian al Chişinăului se organizau diferite spectacole ale aviației, fapt ce atrăgea atenția citadinilor curioşi. Duminică, 30 iunie 1938, la aeroportul Chişinău a avut loc un miting al aviației organizat de Societatea ARPA (Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei), structură instituită în 1927.

La eveniment a participat Nadejda (Nadia) Russo-Bossie (1901–1988), prima aviatoare din Basarabia, premiată la raidul aviatic Praga – Zlin – Kosice – Bucureşti – Belgrad – Arad – Ujhorod – Bratislava – Brno – Praga organizat de Aeroclubul Cehoslovaciei, start căruia a avut loc la 26 august 1938 l-a care s-au inclus aviatori din Cehoslovacia, Iugoslavia şi România, în total 35 de avioane din care nouă româneşti.

Aviatoarea a făcut zborul deasupra Chişinăului şi împrejurimi cu aeroplanul său, la procurarea căruia a contribuit în parte şi cetățenii Chişinăului.

În aprilie 1939, Nadejda Russo a mai vizitat pentru câteva zile Chişinăul. Aviatoarea tocmai obținând brevetul de pilot pentru PSV – zborul fără vizibilitate, ce-i permitea să zboare în străinătate. În iulie 1939, Primăria Chişinău a alocat 10 000 lei un ajutor bănesc pe numele Nadejdei Russo pentru procurarea de benzină şi alte materiale necesare în vederea perfecționării acesteia în domeniul aviației. În vara aceluiaş an, Nadia Russo s-a clasat pe locul zece la concursul Cupa „Aurel Vlaicu” destinată piloţilor de gradul II, disputat pe itinerarul Bucureşti – Galaţi – Chişinău – Buzău – Craiova – Bucureşti. Traseul de 1 075 km la care s-au înscris 19 echipaje prevedea trecere pe deasupra monumentului dedicat inventatorului şi pilot român. Între 1938 şi 1939, Nadia Russo a execute numeroase zboruri, însumând peste 6000 de ore în care s-a aflat la masa propriului său avion, fiind absolventă în această perioadă şi a cursurilor şcolii de zbor fără vizibilitate.

Refractari la noile mijloacele de transport, românii erau convinşi de Societatea Anonimă Română de Transporturi Aeriene că în primele nouă luni ale anului 1938 au fost realizate de cei mai buni piloți curse interne şi externe cu cele mai moderne aparate pe o distanță de 1,2 mil. km „fără cel mai mic incident” cu „confort, rapiditate, siguranță”. În pofida acestui fapt, numărul pasagerilor era unul relativ redus.

Astfel, în perioada 15 mai – 15 iunie 1939, cu avionul, prin aeroportul din Chişinău au sosit 81 de pasageri şi au plecat 104.

În 1940, Biroul Aeroportului Civil din Chişinău, aflat în subordinea Ministerului Aerului, se afla pe str. Schmidt, nr. 129.

Aşadar, Chişinăul a putut beneficia de noile inovații de epocă – aviație – în timpul administrației româneşti. Utilizată inițial în scopuri militare, aviația, treptat, s-a extins şi în domeniul civil. S-a mizat pe dezvoltarea infrastructurii ansamblului format din terenul, clădirile şi instalațiile necesare decolării, aterizării, manevrării, adăpostirii şi întreținerii avioanelor. Constatăm aplicarea unui marketing comercial în domeniul vizat orientat şi adaptat la cererile şi strategiile de atragere atât a consumatorului intern, cât şi a celui extern.

---

* XENOFONTOV, Ion. Aviația în Chișinăul interbelic. Dialogica. Online 2024, nr. 3, pp. 118-123. eISSN 1857-2537. Disponibil: https://doi.org/10.59295/DIA.2024.3.16 [accesat 2026-07-14].