Biblioteci în Chișinăul interbelic (III)


Ecouri din Chișinăul de altădată Rolul instituțiilor în culegerea, colecționarea și propagarea operelor de artă naționale Fragment III din volumul „Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite (1918-1940)” de doctor în istorie Larisa NOROC. Biblioteci parohiale și particulare E necesar de subliniat că misiunea răspândirii științei de carte și-a asumat-o clerul basarabean. În anul 1922 la congresul cultural al preoțimii basarabene a fost luată decizia … Continue reading Biblioteci în Chișinăul interbelic (III)

Biblioteci în Chișinăul interbelic (II)


Ecouri din Chișinăul de altădată Rolul instituțiilor în culegerea, colecționarea și propagarea operelor de artă naționale Fragment II din volumul „Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite (1918-1940)” de doctor în istorie Larisa NOROC. Biblioteci publice și specializate Printre bibliotecile publice la Chișinău activau și Biblioteca Societății funcționarilor comerciali în care se găseau volume în limba rusă și ebraică, biblioteca Societății Liga Culturală Evreiască (cu … Continue reading Biblioteci în Chișinăul interbelic (II)

Biblioteci în Chișinăul interbelic


Ecouri din Chișinăul de altădată Cu prilejul Zilelor Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (19-21 octombrie 2026), continuăm rubrica Ecouri din Chișinăul de altădată prin publicarea fragmentului din volumul „Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite (1918-1940)” de doctor în istorie Larisa NOROC. Rolul instituțiilor în culegerea, colecționarea și propagarea operelor de artă naționale O modalitate importantă de păstrare și propagare a culturii în perioadele modernă și … Continue reading Biblioteci în Chișinăul interbelic

Un simbol al unității naționale în inima Chișinăului


Lansarea volumului „Monumentul Reginei Maria a României: un simbol al unității naționale în inima Chișinăului” semnat de dr. Iulian Rusanovschi Pe 15 octombrie 2026, Sediul central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 148) a găzduit un eveniment de o deosebită încărcătură istorică și culturală, organizat de Secția „Memoria Chișinăului”, BM „B.P. Hasdeu”. Atmosfera de solemnitate și dialog cultural a fost … Continue reading Un simbol al unității naționale în inima Chișinăului

Chișinău – „orașul lumină al Basarabiei” (II)


Cu prilejul Hramului orașului Chișinău sărbătorit la 14 octombrie Ecouri din Chișinăul de altădată Continuare. Fragment I aflați aici Fragment II din articolul „Oraşul Chişinău – formator al memoriei și identității” de Lidia PRISAC, doctor în istorie. Nichifor Crainic scria că, imediat după unire, la Chișinău „din Alexandrovskaia, strada cea […] dreaptă”, „impresionant de largă, pe care poate face șarja un Escadron de cavalerie”, cu … Continue reading Chișinău – „orașul lumină al Basarabiei” (II)

Chișinău – „orașul lumină al Basarabiei”


Ecouri din Chișinăul de altădată Cu prilejul Hramului orașului Chișinău, sărbătorit la 14 octombrie, continuăm rubrica „Ecouri din Chișinăul de altădată” prin publicarea primului fragment din articolul „Orașul Chișinău – formator al memoriei și identității” de Lidia PRISAC, doctor în istorie. Privită prin ochii celor veniți din Regat, „înfățișarea orașului” pare dintre „cele mai interesante. Poziția lui e pitorească. Cu poalele pe vale, unde se … Continue reading Chișinău – „orașul lumină al Basarabiei”

Pan Halippa (stânga), Ștefan Holban și mitropolitul Gurie Grosu, prezenți la un eveniment religios în Nisporeni, 1930.

Pan Halippa despre Basarabia în preajma convocării „Sfatului Ţării”


Ecouri din Chișinăul de altădată 21 noiembrie 1927, Chișinău. Descrierea de către Pan Halippa a situației din Basarabia în preajma convocării „Sfatului Țării” în ziua de 21 noiembrie 1917 Împrejurările prin care trecea Basarabia în acele momente, ca și întreaga Rusie, erau de așa natură, încât băgaseră groază în toată lumea: revoluţia degenerase într-un haos și o anarhie; frontul rusesc se descompusese și puhoaiele muscălești … Continue reading Pan Halippa despre Basarabia în preajma convocării „Sfatului Ţării”

Știința de carte (în Chișinăul interbelic) / Lidia Prisac


Ecouri din Chișinăul de altădată Fragment din volumul I din studiul monografic „Chișinău, cel de-al doilea oraș al României întregite (1918-1940)” (în 2 volume), de Lidia PRISAC și Ion Valer XENOFONTOV. În perioada dintre recensământul din 1897 şi cel din 1930, proporţia ştiutorilor de carte în mediul urban al Basarabiei a sporit de la 32,8% la 62,7%. În ceea ce privește mun. Chișinău, la 1897, … Continue reading Știința de carte (în Chișinăul interbelic) / Lidia Prisac

Ziarul „Basarabia” – 120 de ani


Ecouri din Chișinăul de altădată Anul acesta s-au împlinit 120 de ani de la apariția primului ziar în limba română din Chișinău – Basarabia. Dacă acum nu acordăm destulă importanță presei scrise în limba română la Chișinău, pentru că ni se pare firesc să existe, în 1906, când a apărut primul număr al ziarului Basarabia, nu mai exista nici măcar un alt ziar de limbă … Continue reading Ziarul „Basarabia” – 120 de ani

„ASTRA” în Basarabia (III)


100 de ani de la înființarea societății culturale (1926) Ecouri din Chișinăul de altădată Fragment din volumul „Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite (1918-1940)” de Larisa NOROC Continuare. Partea I aflați aici, Partea II – aici … În scopul răspândirii culturii la sate, se edita ziarul săptămânal „Cuvânt moldovenesc”, unde într-o limbă accesibilă se explicau diverse subiecte de ordin economic și social. Au fost înființate biblioteci cu … Continue reading „ASTRA” în Basarabia (III)