100 de ani de la înființarea societății culturale (1926)

Ecouri din Chișinăul de altădată 

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înființarea la Chișinău a Asociației culturale „Astra”, din inițiativa lui Onisifor Ghibu (1926), creată cu aportul Asociaţiei Transilvănene pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român din Sibiu – ASTRA.

Cu acest prilej, continuăm rubrica Ecouri din Chișinăul de altădată prin publicarea fragmentului din volumul „Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite (1918-1940)” de Larisa NOROC.

---

… Cea mai rodnică activitate în Basarabia a desfăsurat-o societatea culturală „Astra”. La organizarea ei și-au dat concursul personalități marcante din Transilvania și Basarabia. Acumulând o experiență bogată de organizare, studiere și propagare a culturii naționale în alte ținuturi, conducătorii societății „s-au văzut datori să acorde ajutor meleagului basarabean, în asanarea viții culturale naționale pustiită din punct de vedere spiritual, … în măsura în care statul nu putea să efectueze de unul singur”.

Astfel, la 10 iunie 1926, în cadrul adunării generale de la Zalău la care au participat și 70 basarabeni, a fost adoptată hotărârea cu privire la înființarea „Astrei Basarabene”. În cadrul societății au fost invitați personalități notorii din diverse domenii. Efectiv, doar în primii ani de activitate componența societății era de circa 200 de membri activi și corespondenți care s-au antrenat în promovarea românismului în Basarabia (politicienii I. Pelivan, I. Macovei, V. Cijevschi, astrofizicianul basarabean N. Donici, profesorii Şt. Ciobanu, E. Alistar, artiștii A. Plămădeală, A. Dicescu, T. Popovici s.a. Președintele de onoare a fost ales M. S. Regele Ferdinand. Comisar general a fost desemnat 0. Ghibu, profesor universitar, senator; președinte activ al societății V. Goldiş – Ministru al Cultelor, iar secretarul general – Şt. Ciobanu).

Sediul „Astrei Basarabene” a fost fixat la Chișinău, bulevardul Al. cel Bun 67, colț cu str. M. Viteazul.

Printre obiectivele societății se enumărau o serie întreagă de sarcini stringente. În prim plan se preconiza de a înființa organe de publicitate (reeditarea ziarelor „România Noua” și a „Cuvântului Moldovenesc”), procurarea tipografiei cu caractere latine, înființarea colecției „Biblioteca Astrei Basarabene”.

Activitatea organizației era diversificată pe secții literare și științifice:

1. Secția literară și filologică: președinte – P. N. Halippa, vicepreședinte – G. Galaction, secretar – A. Gheorghiu.

2. Secția artistică: președinte – An. Dicescu, vicepreşedinte – Florea Simionescu, secretar – E. Elladi.

3. Secția istorică: președinte – I. S. arhiepiscopul Gurie, vicepreşedinte – N. A. Popovschi, secretar – I. Zaborovschi.

4. Secția etnografică și geografică: preşedinte – general Sc. Panaitescu, secretar – L. T. Boga.

5. Sectia ștințifică: preşedinte – Ion Inculeț, vicepreşedinte – I. Parno, secretar – St. Pamfil.

6. Secția științelor juridice: președinte – Ion Pelivan, vicepreşedinte – N. Davidescu, secretar – Eugen Ionescu-Dârzeu.

7. Secția medicală: preşedinte – dr. Papinian, vicepreşedinte – dr. Lașcu, prim – secretar – dr. C. Ceapă, secretar – dr. Scalețchi.

8. Secția școlară: preşedinte – lon Macoveiu, vicepreședinte – M. Rădulescu, secretar – Popa.

9. Secția tehnică: președinte – ing. N. Profiri, secretar – ing. Spătariu.

10. Secția economică: președinte – const. I. Lungu, vicepreşedinte – d. Pant. Sinadino, prim secretar – T. Al. Ştirbu, secretar – Jemăneanu.

Va urma …

---

Sursă:

NOROC, Larisa. Activitatea de culturalizare în societatea basarabeană. In: NOROC, Larisa. Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite : (1918-1940). Chișinău: Lexon-Prim, 2025, pp. 119-121. ISBN 978-9975-173-99-5.