Ecouri din Chișinăul de altădată
Anul acesta se împlinesc 105 ani de la apariția Societății de Belle-Arte din Basarabia (Societății de Arte Frumoase) la inițiativa artistului plastic Alexandru Plămădeală (1921).
Cu acest prilej, continuăm rubrica Ecouri din Chișinăul de altădată prin publicarea articolului „Societatea de Belle-Arte din Basarabia (1921-1939)” din enciclopedia „Artele frumoase din Basarabia în secolul al XX-lea” de Tudor Stavilă.
Societatea de Belle-Arte din Basarabia (1921-1939) s-a constituit la inițiativa lui Alexandru Plămädeală, Auguste Baillayre și Vladimir Doncev, precum și a membrilor fostei societăți, având ca suport activitatea profesorilor Școlii de Belle-Arte din Chișinău, fondată în anul 1919.
Membri ai Societății de Belle-Arte au devenit: Vasile Cijevschi, Alexandru Plămădeală, Auguste Baillayre, Vladimir Doncev, Alexei Tarabuchin, Vladimir Carmilov (directorul Școlii de Muzică), Antonina Cavriliță, Șneer Cogan, P. Pilschi, Nicolae Țiganco, S. Romanov, Alexandru Climaşevschi, G. Blok, Vasili Blinov, Natalia Potehin, V. Şmidt, Dmitri Remenco (jurnalist), I. Gorschi, N. Nagacevschi (cântăreț), Leonid Dobronravov-Donici, N. Alexandri (scriitor), Milița Micolaevici-Petrașcu, A. Şimanovschi (doctor, pedagog de anatomie).
Primul președinte al Societății a fost Vasile Cijevschi, iar din 1927 până în 1940 – Alexandru Plămădeală. Ulterior, în cadrul Societății au fost primiți Olga Plămădeală, Grigore Fürer, Iurie Bulat, Theodor Kiriacoff și Moisei Gamburd.
İn comparație cu societatea precedentă, noua structură includea mai multe secții și dispunea de funcții mai ample. În afară de compartimentul de artă plastică, funcționau secțiile de muzică, arhitectură, teatru (dramaturgie și balet) și de fotografie artistică. În afară de activitatea expozițională, în sfera de interese a Societății intră și ocrotirea monumentelor de istorie și cultură. Astfel, prin intervenția membrilor săi au fost zădărnicite demolarea Porții Sfinte și distrugerea pietrelor funerare vechi din cimitirul orăşenesc. Sub acest aspect, Societatea se deosebea de asociațiile din Rusia și Europa Occidentală.
Totuși, o activitate permanentă desfăşura doar secția de arte plastice, care pe parcursul existenței (1921-1939) a organizat 11 expoziții, dintre care una la București (1922), una la Bolgrad (1934) și una la laloveni (1938), celelalte având loc la Chişinău. İn 1920, a avut loc o expoziție intermediară (fără egida vreunei societăți, care în acest timp lipseau), cu participarea în comun a basarabenilor şi a scenografului George Pojedaeff, emigrant din Rusia, la care au fost expuse și lucrările celor mai talentați studenți ai Școlii de Belle-Arte (fondată în 1919) (Joseph Bronstein, Lydia Luzanovsky, Grégoire Michonze, Ilia Nebesov ş.a.).
Societatea de Belle-Arte din Basarabia a schimbat radical componența membrilor expozițiilor chişinăuiene. Dacă la hotarul secolelor, la manifestări participau doar pictori ruşi, ucraineni și basarabeni care au făcut studii în Rusia, expozanții anilor 1920-1940 sunt absolvenți ai şcolii din Chişinău, cu studii obținute în diferite țări europene. Începând cu expoziția de la București din 1922, pe lângă Auguste Baillayre, Nicolai Gumalic, Şneer Cogan, Alexandru Plămădeală, Vladimir Doncev, la același nivel profesional expun Mihail Saharov, lurie Bulat, Theodor Kiriacoff, Haim Marneanschi ș.a.
Următoarea expoziție, ce a avut loc in 1927, sub egida Societății de Belle-Arte din Basarabia (1921), ne face cunoștință cu o pleiadă de tineri talentați: Theodor Kiriacoff, Boris Nesvedov, Lidia Rostovschi, Mihail Conoşenco, Nicolae Coleadici ș.a. Salonul al V-lea din 1930 este singura manifestare comună a pictorilor basarabeni și a artiştilor plastici din Bucureşti, la care au participat Cecilia Cuțescu-Storck, Sabin Pop, Francisc Şirato, Jean Steriadi, Oscar Han, Frederic Storck ș.a.
Componența permanentă a participanților la expozițiile Societății se observă la saloanele din 1933 (Chişinău) și 1934 (Bolgrad), la ultima, din 1933, fiind expuse pentru prima dată operele lui Moissey Kogan și Theodor Kiriacoff, sosiți la Chişinău de la Paris și București. Al VIII-lea Salon al Societății (1937) a fost consacrat activității Şcolii de Belle-Arte la împlinirea a 15 ani de activitate și prezenta lucrările studenților și ale profesorilor.
O expoziție de anvergură (circa 300 de lucrări) are loc în 1938, în Sala de Festivități a Primăriei, cu ocazia jubileului cunoscutului pictor român Nicolae Grigorescu, ale cărui opere au fost expuse în centrul sălii. În baza acestei expoziții, se colectează opere de la autori pentru fondarea viitoarei Pinacoteci Municipale din Chisinău.
Ultimul Salon al Societății, al IX-lea, are loc în ajunul războiului, în 1939, și face bilanțul activităților sale pe parcursul a 17 ani, fiind fondată, la 27 noiembrie, Pinacoteca Municipală de Arte. La insistența lui Alexandru Plămădeală, Ministerul Culturii și Cultelor a donat Chisinăului din colecțiile statului 9 tablouri și 3 sculpturi, întreaga colecție a Pinacotecii însumând circa 170 opere de pictură, grafică și sculptură. İn anul 1940, înainte de începerea războiului, toată colecția a fost încărcată de către sovietici în două vagoane cu direcția Harkov, pierzându-i-se urmele. Sediul permanent al Societății de Belle-Arte din Basarabia a fost Școala de Belle-Arte din Chișinău.
Tendintele principale în dezvoltarea artei plastice basarabene din perioada dată continuă să fie aprofundate, bazându-se pe sursele etapei anterioare. Se produce un salt calitativ, care marchează apariția unor noi subiecte, a unor noi modalități de tratare, realizate în creațiile plasticienilor basarabeni. În operele pictorilor se conturează distinct căutările unor noi mijloace artistice de expresie, caracteristice pentru postimpresionism, Art Nouveau, expresionism etc., care au existat paralel cu tendințele realismului democratic. În pictură, sculptură, scenografie, în grafica de carte și de şevalet, în arta decorativă sunt create opere care demonstrează apogeul dezvoltării artei plastice din Basarabia.
STAVILĂ, Tudor. Societatea de Belle-Arte din Basarabia (1921-1939). In: Artele Frumoase din Basarabia în secolul al XX-lea: Enciclopedie. Chișinău: Arc, 2025, pp. 255-257. ISBN 978-9975-0-1010-8.
Chișinău, orașul meu 