Ecouri din Chișinăul de altădată
Ion Valer Xenofontov, Vera Conovali
Producere și consum de bomboane în Chișinăul interbelic
Atelierul de Bomboane a lui Nuhim M. Rozenberg era amplasat pe str. Schmidt (actualmente, str. Mitropolit Varlaam), nr. 22, 54, 82. Întreprinderea producea bomboane, caramele, halva, rahat, marmeladă şi îşi făcea publicitate că „lansează pe piaţă produse noi”. Era aprovizionată cu produsele diferitor fabrici ca Hess, Kandia. Bombonierul N.M. Rozenberg era de religie mozaică, având și câteva magazine de bomboane, unul dintre care se afla pe str. Schmidt. În 1933, la fabrica patronată de N.M. Rozenberg activau 54 de angajați, inclusiv Naum Steinberg, Hasea Caminskaia, Mendel Abramovici, Chers Stihelman Chers, Ruhlea Bolter, Naum Haschim ș.a. În 1938, ucenicii aveau un salariu de 1,50 lei pentru fiecare kilogram prelucrat, fiind asiguraţi cu un concediu de odihnă de 15 zile, în afară de sărbătorile legale și se obligau „să păstreze secretul întreprinderii”.

Organizarea și disciplina muncii la atelierul de producere a dulciurilor erau bine aranjate. La întreprinderea lui N.M. Rozenberg exista un contract de muncă foarte bine gândit. Documentul era aprobat de Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, de Direcția Generală a Muncii. Acordul era compus din câteva părți și se numea ,,Contract de ucenicie”. În prima parte a convenţiei erau expuse datele despre proprietar, iar în a doua despre ucenic. În contract, patronul se angaja să primească la lucru și se obliga să învețe meseria de bombonieră pe tânărul nou-venit. Durata de contract de ucenicie era de trei ani consecutivi. Termenul de încercare prevăzut de art. 26 din legea de atunci era de două luni. Patronul mai avea și alte îndatoriri în legătură cu învățarea meseriei, educația și ocrotirea ucenicei, salarizarea și întreținerea ei. Obligația de a învăța meseria se făcea în conformitate cu art. 22 din lege, ucenicul sau ucenica erau învățați personal de patron sau de o persoană anume împuternicită să facă acest lucru. Proprietarul se obliga să acorde timp, să supravegheze învățătura, dar și purtarea ucenicilor la întreprindere și în afara ei. Patronul se angaja să respecte toate dispozițiile legale în favoarea uceniciei și să îngrijească de ea ca un bun părinte de familie. Și ucenicul, la rândul său, își asuma niște obligații, să se poarte cuviincios la întreprindere, dar și în afara ei, să îndeplinească conștiincios și cu bună credință lucrările sau însărcinările ce i se vor indica, să îndeplinească toate îndatoririle prevăzute în contract, regulamentul de muncă sau legi, să păstreze secretul întreprinderii și să nu îndeplinească nicio ocupație fără consimțământul angajatorului. Desființarea contractului se realiza conform legislaţiei. Orice încălcare, neînțelegere ivită în cazul aplicării acestui contract era supus judecătoriei de muncă în circumscripția căreia se afla sediul întreprinderii. Acolo unde nu exista asemenea instanță, se supunea judecătoriei de ocol. Patronul era obligat să anunțe Camera Muncii de rezilierea convenţiei. Contractul era făcut și semnat în trei exemplare. Fiecare parte contractuală beneficia de câte unul, iar un exemplar se păstra la Camera Muncii.
Anagajații treceau de câteva ori pe an examenul medical. De menționat faptul că în baza infrastructurii fabricii lui Nuhim M. Rozenberg de pe str. Schmidt, nr. 82, în perioada sovietică a funcționat o secție a Fabricii de Producere a Bomboanelor „Bucuria” (poartă această denumire din anul 1962) în care se produceau „monpasele”. Aşadar, pe baza manufacturilor de zaharicale ale lui Sava Garaguli și ale lui Nuhim M. Rozenberg, inclusiv a resursei umane, precum și a utilajului adus de la o fabrică de cofetării din Dresda (Germania), în baza reparațiilor de război, sovieticii au creat, ulterior, în 1946, viitoarea Fabrică de Producere a Bomboanelor „Bucuria”. Un alt patron de fabrică-manufactură de bomboane a fost Velizarie Mihailovici, născut la 1 octombrie 1866 în Serbia, creștin ortodox, domiciliat pe str. Ecaterinovskaia, nr. 28.
(Va urma)
Prima parte AICI
*XENOFONTOV, Ion, CONOVALI, Vera. Producere și consum de bomboane în Chișinăul interbelic. În: Chişinăul interbelic : luminile şi umbrele unei epoci: istorie, educaţie, cultură şi transformări sociale, Chișinău: 2026, pp. 82-86. ISBN 978-5-36241-711-6.