Ecouri din Chișinăul de altădată
Rolul instituțiilor în culegerea, colecționarea și propagarea operelor de artă naționale
Fragment II din volumul „Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite (1918-1940)” de doctor în istorie Larisa NOROC.
Biblioteci publice și specializate
Printre bibliotecile publice la Chișinău activau și Biblioteca Societății funcționarilor comerciali în care se găseau volume în limba rusă și ebraică, biblioteca Societății Liga Culturală Evreiască (cu literatură ebraică), biblioteca „Kniga” înființată de lacov Scomorovschi, biblioteca Jockey Club a nobilimii locale (conținea 6.839 volume, dintre care numai 185 românești), Biblioteca Societății de binefacere de pe lângă biserica româno-catolică din Chișinău (conținea 1.629 de volume în limba poloneză), biblioteca „Hacoah” (cu 386 exemplare dintre care 205 românești), biblioteca tovărășiei de împrumut și păstrare (din 5.672 unități – 982 erau în limba română).
Astfel, putem menționa că integrarea Basarabiei la România a creat condiții de completare a bibliotecilor cu literatură românească. Ca rezultat, numărul cititorilor de etnie românească s-a mărit în biblioteca publică (fosta biblioteca gubernială, Jockey Club ș. a.). Așezămintele care conțineau literatură conspirativă și nu se completau cu volume române erau interzise.
Un alt tip de biblioteci erau cele specializate.
Importanța lor constă în faptul că se completau în special cu literatură română. Printre ele cităm: bibliotecile facultății de Teologie [a Universității din Iași cu sediul la Chișinău] și Agronomie din Chișinău și a Universității Populare. Ele erau completate, în mare măsură, din donațiile societăților culturale și a bibliotecii universitare ieșene. În conformitate cu specificul acestor biblioteci, de serviciile lor beneficiau un cerc restrâns de cititori.
Facultatea de Teologie a Universității din Iași cu sediul la Chișinău
a fost amplasată în clădirea Seminarului Teologic.
Printre instituțiile nominalizate se evidenția mai ales biblioteca Universității Populare din Chișinău. Aceasta a avut ca prim fond Biblioteca Româneasca, aflată în localul ziarului România Noua, de pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni. La înființarea ei biblioteca dispunea de un număr de 12.000 volume în majoritate cărți românești, cele mai multe erau dublete ale cărților Bibliotecii Universitare din lași. Prin străduințele reputaților cărturari: O. Ghibu, P. Halippa, I. Nistor, D. Cădere, episcopului Nicodim, G. Murgoci, Șt. Ciobanu precum și a Ministerelor instrucțiunii, Muncii, Societății Casa Școalelor, Institutului Geologic din București ș. a., numărul cărților a crescut substanțial În perioada interbelică (până la 30.000 volume). Aceasta denotă că s-a depus o munca enormă la acest capitol.
Va urma …
Sursă:
NOROC, Larisa. Rolul instituțiilor în culegerea, colecționarea și propagarea operelor de artă naționale. In: NOROC, Larisa. Renașterea culturii Basarabiei în contextul României întregite : (1918-1940). Chișinău: Lexon-Prim, 2025, pp. 145-153. ISBN 978-9975-173-99-5.
