Într-un articol publicat în anul 2016 pe blogul Moldova Sport History, jurnalistul Andrei Prodan vorbește despre activitatea artistului Valeriu Cupcea într-un domeniu surprinzător: sportul.
În calitate de comentator sportiv, Valeriu Cupcea a devenit un adevărat deschizător de drumuri, iar mărturisirea lui Andrei Prodan vine să o confirme. Pe lângă câteva mărturisiri (printre care include și rememorările lui Leonid Cemortan), jurnalistul publică și niște poze extrem de rare cu artistul. În cele ce urmează vă propunem să citiți câteva fragmente:
Valeriu Cupcea s-a născut la 12 martie 1929 în satul Cupcui (o localitate situată în apropierea orăşelului Leova), într-o familie de intelectuali.
Cine a fost primul comentator sportiv din Basarabia? Răspunsul la această întrebare l-am aflat de la regretatul meu tată. Deschizător de drumuri în acest domeniu la noi a fost ilustrul actor, regizor, scenarist şi pedagog VALERIU CUPCEA. „Pentru moldoveni el a fost ca un Kote Maharadze pentru georgieni, sau Nikolai Ozerov pentru ruşi”, mi-a spus tata. Acest fapt m-a mirat (deoarece consideram că performanţa de a fi primul îi aparţine lui Efim Josanu), dar în aceeaşi măsură m-a bucurat (fiindcă sunt prieten cu Nicu şi Victor Josu, nepoţii lui Valeriu Cupcea, foarte bine o cunosc pe dna Argentina Cupcea-Josu, o femeie extraordinară, sora mai mică a celebrului actor şi regizor, de ani buni îi cunosc şi pe feciorii acestuia, Ion şi Sandu). Sunt sigur că puţini amatori ai sportului din Republica Moldova ştiu despre acest lucru, de aceea am hotărât să scriu un articol despre viaţa şi activitatea acestui mare Artist care astăzi ar fi împlinit 87 de ani.
În lucrarea lui Leonid Cemortan „Valeriu Cupcea: actor şi regizor”, editată în anul 2008 şi consacrată vieţii şi activităţii eminentului actor, găsim următorul fragment: „Ca şi altor băieţi de vârsta sa, lui Valeriu nu-i era străin nici sportul. Dovadă e şi faptul că el, împreună cu alţi tineri, a fost selecţionat pentru a face parte din delegaţia Moldovei la o mare manifestare – Spartachiada sportivă din URSS, care a avut loc în august 1945 la Moscova”. Cine ştie, poate anume atunci în sufletul lui Valeriu s-a înrădăcinat dragostea faţă de sport?
Dar să revenim la începutul anilor ’50. Şi din nou îl cităm pe Leonid Cemortan: „Însufleţit de un frumos avânt tineresc, Valeriu Cupcea apare în cele mai diferite ipostaze şi este omniprezent. El poate fi văzut nu numai ca regizor debutant sau ca actor în diferite roluri din spectacolele Teatrului Moldovenesc, ci şi la concerte publice ca declamator şi prezentator, participă la sonorizarea filmelor traduse din alte limbi, se produce în filmul artistic „Melodii moldoveneşti” (1955), evoluează ca recitator de versuri la radio şi televiziune şi ca interpret de roluri dramatice în spectacolele radiofonice, traduce piese şi scenarii, adaptează pentru teatru opere literare şi folclorice. Artistul apare chiar şi în postura de radio-comentator al meciurilor de fotbal, fiind, de fapt, primul şi unicul la acea vreme comentator sportiv care putea face reportaje radiofonice într-o limbă literară coerentă şi corectă.
În toate aceste ipostaze – de actor, declamator, reporter-comentator sau de orator de la diferite tribune publice – el a fost un înflăcărat promotor al limbii literare române, un model de rostire curată, frumoasă. Mai apoi, în mişcarea de propagare şi încetăţenire în viaţa social-culturală a limbii noastre literare, care era o componentă primordială a mişcării de renaştere naţională din Moldova, s-au înrolat Emil Loteanu, Ion Ungureanu, Ion Sandri Şcurea, Valentin Mândâcanu, ca să nu mai vorbim de o întreagă pleiadă de poeţi, prozatori, ziarişti, pedagogi etc. Şi totuşi, când spunem astăzi că măiestria cuvântului rostit a fost ridicată la noi la nivelul unei autentice arte, ne amintim în primul rând de Valeriu Cupcea, care a fost în această privinţă un deschizător de drumuri”.
Andrei Prodan
Chișinău, orașul meu 