Centenarul Unirii – 2018

În contextul marcării Centenarului Unirii la Chișinău, Departamentul „Memoria Chișinăului”, vă recomandă un articol care ne vorbește de Elena Alistar, medic, om politic, singura femeie deputat  în Sfatul Țării.

Elena Alistar, cunoscut medic, cadru didactic, om politic, animatoare a vieţii culturale în Basarabia, a cărei activitate a rămas în memoria basarabenilor ca extrem de importantă pentru cultivarea conştiinţei naţionale şi pentru formarea unei identităţi coerente a românilor basarabeni, a fost singura femeie-deputat în Sfatul Ţării. S-a impus pe scena politică a Basarabiei într-un moment extrem de dificil, caracterizat prin mari confruntări militare şi tensiuni politico-diplomatice generate de Primul Război Mondial.

A avut o viaţă sinuoasă şi plină de încercări, pe care a reuşit totuşi să le accepte şi să le transforme în noi provocări şi imbolduri spre realizarea scopurilor propuse. Una dintre metodele pe care le-a utilizat întru promovarea valorilor naţionale, pe lângă acţiunea directă şi încadrarea în programele sociale, au fost articolele scrise, în care milita pentru unirea Basarabiei cu România – una dintre cele mai riscante acţiuni în timpul dominaţiei ţariste.

Elena Alistar s-a născut pe 1 iunie 1873, în comuna Vaisal, jud. Ismail, în familia preotului Vasile şi a Elisavetei Balan. Ca în majoritatea familiilor de preoţi români din Basarabia, în cadrul familial se vorbea româneşte, se cultiva dragostea de neam şi se promova cultura românească autentică, altoite pe tradiţiile naţionale păstrate aici.

A inaugurat în sat o serie de cursuri de limbă română pentru adulţi, a organizat lecturi cu sătenii, promovând valori româneşti şi făcându-i pe locuitorii satului conştienţi de rădăcinile lor şi de atitudinea faţă de ele, de felul în care trebuie ele întreţinute cu atenţie. La unele acţiuni de acest gen a participat şi Ion Pelivan.

Cu sprijinul lui Constantin Stere, unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai basarabenilor, în 1909 vine la Iaşi, unde este primită ca studentă la Facultatea de Medicină, pe care a absolvit-o în 1916. Studiile i-au fost asigurate printr-o bursă din partea Ligii Naţionale pentru Unirea Tuturor Românilor, filiala Iaşi, finanţată de Vasile Stroescu. La universitate, i-a avut ca profesori pe: C. Stere, M. Manicatide, N. Bacaloglu. Şi-a susţinut disertaţia pe o temă referitoarea la mişcarea inochentistă din Basarabia, conducător ştiinţific fiindui C. Parhon.

La 19 august 1914, în timp ce era în vizită la Răzeni, la părinţii săi, Elena Alistar a fost arestată de autorităţile ţariste. Acuzaţiile iniţiale aduse ei erau cele de agitaţie proromânească. Ca om politic, Elena Alistar a participat la fondarea Partidului Naţional Moldovenesc, aprilie 1917. S-a numărat printre membrii fondatori ai acestei mişcări.

În 1917, a fondat societatea culturală Făclia a femeilor studente medicină şi Liga culturală a femeilor din Basarabia. A fost şi preşedinta Ligii Culturale, până în 1937. în octombrie 1917, a fost delegată la primul for democratic al Basarabiei.

Activitatea ei a fost apreciată cu mai multe distincţii: Ordinul Regele Ferdinand I, Medalia Meritul Sanitar, clasa II, pentru combaterea holerei, conferită în 1913, Medalia Bărbăţie şi Credinţă, conferită în 1913, Medalia Răsplata Muncii, clasa I, 1922, pentru construcţii şcolare.

La 28 iunie 1940, în ziua anexării Basarabiei de Uniunea Sovietică, idealul pentru care Elena Alistar a luptat decenii întregi s-a spulberat, iar viaţa ei a ajuns în pericol. Lăsând în urmă un popor ce o admira şi iubea, s-a refugiat peste Prut, iniţial la Iaşi, în casa familiei Isanos, apoi în satul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa.

Elena Alistar s-a stins din viaţă în 1955. În ultimele zile, a avut la căpătâi doar 3 prieteni şi rude: sora Eliza, soţul, preotul Balaur şi doamna Isanos. A fost înmormântată, cu o ceremonie discretă, în satul Pucioasa, în 1963, a fost deshumată, adusă la Bucureşti, apoi reînhumată în cavoul familiei Isanos de la cimitirul Şerban-Vodă (Bellu).

Sursa: MUNTEANU, Anatol. Idealul spulberat : [Elena Alistar (1883-1937)]. In: Literatura și arta. 2018, 22 mar., p. 8.