Ecouri din Chișinăul de altădată

(Fragment din Chişinăul în timpul evenimentelor social-politice din 1917 de Dinu Poștarencu)

În zilele de 10–13 aprilie 1917, la Chișinău, și-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din Basarabia, care a fost dominat de elementele șovine rusești prezente în școala basarabeană. Deși s-au aflat în minoritate, învăţătorii moldoveni au reușit, cu dificultate, să impună participanţii la congres să accepte instituirea școlii naţionale. Articolul 10 al hotărârilor congresului stipula în acest sens: „Învăţătura trebuie să se înceapă în limba copiilor”.

A doua zi după încheierea acestei reuniuni ale cadrelor didactice, „boicotaţi și jigniţi de ruși”, învăţătorii moldoveni s-au adunat la redacţia „Cuvântului moldovenesc”, unde au constituit Asociaţia Învăţătorilor Moldoveni, în frunte cu Vasile Secară. Tot în ziua de 14 aprilie, membrii acestei proaspete grupări obștești au redactat un memoriu adresat Zemstvei basarabene, căreia i s-a adus la cunoștinţă că asociaţia și-a trasat drept scop să militeze pentru naţionalizarea școlilor din localităţile cu populaţie românească.

Un rol enorm în privinţa naţionalizării învăţământului din Basarabia l-a avut Comisia Şcolară Moldovenească de pe lângă Zemstva Gubernială a Basarabiei, care și-a adus aportul la organizarea cursurilor de două luni pentru cadrele didactice din școlile primare naţionale, deschise la 18 iunie 1917 în Chișinău.

(Fragment apărut în Identitățile Chișinăului: Ediția a 5-a / Coordonatorii volumului: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău, 2020, pp. 9-28).