Străzile unui orașe există în timp mai mult decât locuitorii acestuia. Au primăveri, toamne,… si pot să cunoască diferite schimbări, să îmbătrânească, dar să și întinerească.

• 

Ce cunoașteți voi oare despre str. Armeneasca? Foarte puține sau chiar nimic. E clar că in zilele noastre puțin sunt interesați să citească o carte de istorie plictisitoare, iar in timpul liber avem ceva mult mai important de făcut. Dacă stăm sa ne uităm mai bine putem descoperi istoria orașului pe ulițele vechi ale Chișinăului. Iar str. Armeneasca poate fi găsita în cele mai multe hârți vechi din Chișinău, chiar și in cele de acum 200 de ani când întregul oraș  avea doar câteva cartiere. Și de ce srt. Armenească? Care este proveniența acestei denumiri?

Denumirea străzii vine de la locuitorii acestei regiuni. In sec. XIX in Moldova locuiau peste 2 mii de armeni, pe această str. fiind amplasată așa numita Curte Armeneasca.

Str. Armeneasca  își are începutul de la str. Mateevici si se extinde până la str. Cojocarilor având lungime de 1,8 km. In perioada antebelică dar si interbelică a fost o străduță cu multe ateliere, magazine si cafenele. Astăzi e o stradă cu multe contraste;  doar pe Armenească poți găsi haosul, nebuneala si dezorganizarea din zona Pitei Centrale, dar si calmul pe care îl găsim mai la deal cu intersecția cu str. Stefan cel Mare. Biblioteca Publica de Drept (BPD) fondată la 24 mai 2001. BPD își profilează viziunea în forma accesului la resurse juridice în format electronic, furnizării serviciilor de referință în mediul electronic, împrumutului la domiciliu, evenimentelor și relațiilor comunitare prin lansări de carte, seminarelor și lecțiilor publice etc.

La intersecția cu str. 31 august în trecut începea teritoriul fostei mănăstiri armene, însă acum vedem oficiul central al Moldindconbank, clădire ce datează din anul 1995.

Fiind extrem de curioși cu privire la istoricul clădirii in care se află BPD ne-am documentat si am aflat că începând cu anul 1920 in acest loc si-a desfășurat activitatea un atelier de ceasuri si bijuterii, ca mai târziu in anii 1950 să fie deschisă Biblioteca Municipală nr.3.

Este indispensabil să specificăm despre prezenta Ministerului Afacerilor Interne la intersecția str. Armenești cu Bulevardul Stefan cel Mare si Procuratura  Municipală, clădire construită in anul 1901 de către arhitectul  Bernardazzi.

În partea de sus a străzii putem observa mai multe clădiri comerciale care datează din sec. XIX.

La capătul de sus al străzii se află cel mai misterios si necunoscut obiect: cimitirul Armenesc, care este foarte puternic încărcat  cu istorie, deoarece aici se odihnesc foarte mulți reprezentanți ai elitelor Basarabiei din ultimele două secole. In anul 1859 cimitirul a fost înconjurat de un zid care parțial sa păstrat până in ziua de azi.

La începutul sec XX strada a fost pavată, iar in 1913 dea lungul ei, până la actual str. Petru Rareș, a fost instalată prima linie de tramvai, care a funcționat până in 1961.

Partea de sus a străzii și-a păstrat mai puțin din trecutul istoric, dat fiind că a fost ars împreună cu vechile edificii în timpul de cel deal II Război Mondial. În schimb coloritul istoric mai poate fi admirat în partea de jos a străzii, acolo unde se mai înalță vechile clădiri.

Odinioară str. Armenească era cea mai calmă stradă a Chișinăului, fiindcă era strada care mergea spre cimitir. Tot această stradă a avut parte de o clădire pe care astăzi este uitată, dar este una foarte importantă. Este casa cu nr. 28. În această casă s-a aflat redacția primului ziar românesc din Basarabia, ziarul Basarabia.

Din vechile clădiri s-au păstrat până astăzi doar unele, acum fiind dominate de noile blocuri de locuit cu multe etaje, de edificiile întreprinderilor industriale și ale instituțiilor administrative și publice.

Elena Palamarciuc,

                           bibliotecar, Biblioteca Publică Drept, filiala BM „B.P. Hasdeu”