1997, 22 februarie. Compozitori celebri.
Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. Două culori. Dantelura 14. Format 46,00×27,32 mm. În coală 10 (2×5) mărci. Tipărite la Bundesdruckerei, Germania. Machete: Elena Caracenţev. Tiraj 200 000
Gavriil Musicescu (n. 20 martie 1847, Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina – d. 21 decembrie 1903, Iași) – compozitor, muzicolog și dirijor român. Conform muzicologului Acsionova, numele adevărat al lui Musicescu este Muzacenco.
Studii: cursuri primare la Ismail (1859); Seminarul din Huși (1860-1864); Conservatorul din Iași (1864-1866); Conservatorul din Sankt Petersburg (1870-1872).
Funcții deținute: corist în corul mitropolitan; corist în corul Teatrului Național din Iași (1864-1866); profesor de muzică la seminarul din Ismail (1866-1870); profesor de armonie (1871-1903); director al Conservatorului din Iași (1901-1903).
Este organizatorul impunătoarei formații corale românești Corul Metropolitan din Iași. Gavriil Musicescu a promovat intens valorilor artistice românești și educația muzicală. A fost un excelent pedagog, muzician de înaltă pregătire care printre primii a pătruns esența comorilor folclorului românesc. A armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole despre valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte.
Opera: „Moș bătrân”, „Stăncuța”, Răsai Lună”, „Baba și moșneagul”, „Dor, dorule”, „Nevasta care iubește”, „Zis-a badea”, „Haiducule”, „Cântecul lui Ștefan cel Mare” (1883), „Cu tărie înainte” (1885), „Hora de la Plevna” pe versuri de Vasile Alecsandri, „Stejarul și cornul” pe versuri populare, „Ca un glob de aur” pe versuri de Dimitrie Bolintineanu ș.a.
Distincții:medalia Bene meriti; medalia Coroana de fier, medalia Sfânta Ana, medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris (1889).
Este tatăl celebrei pianiste și profesoare de pian Florica Musicescu, și bunicul scriitorilor Ionel Teodoreanu și Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel).
O stradă din sectorul Buiucani al Chișinăului poartă numele lui Gavriil Musicescu.
La 22 februarie 1997 cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea compozitorului, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea acestuia.
Bibliografie
- Acsionova L. Gavriil Musicescu: Viața și opera. – Ch. : Cartea moldovenească, 1960. – 82 p.
- Breazul, George. Gavriil Musicescu: schiță monogr. – București : Ed. Muzicală, 1962. – 223 p.
- Musicescu, Gavriil. Coruri. – Ch. : Ed. de Stat a Moldovei, 1958. – 66 p.
- Musicescu, Gavriil // Buzilă Serafim. Enciclopedia interpreților din Moldova. – Ch., 1999. – P. 303-304.
- Musicescu, Gavriil // Calendar Național 2007. – Ch., 2007. – P. 113-115.
- Musicescu, Gavriil // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 331.
- Musicescu, Gavriil : [schiță biogr.] // Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1986. – Vol 2. – P. 66. – Cu caract. chir.
- Musicescu, Gavriil // Poslușnicu Mihail. Istoria musicei la români de la Renaştere până’n epoca de consolidare a culturii artistice. – București, 1928. – P. 353-364.
- Musicescu, Gavriil // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 533.
- Strada Gavriil Musicescu // Eremia Anatol. Chișinău: Istorie și actualitate. Ghidul străzilor. – Ch., 2012. – P. 150.
Chișinău, orașul meu 