La 15 ianuarie 2015 se împlinesc 165 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu cu această ocazie Departamentul „Memoria Chișinăului” vă propune informații referitoare la strada Mihai Eminescu.

În orașul Chișinău, în sectorul Centru, există o stradă denumită în cinstea poetului, prozatorului și jurnalistului român Mihai Eminescu.

Denumiri anterioare: str. Mihailovskaia, 1812-1918; str. Mihai Viteazul, 1918-1944; str. Dumitru Munteanu-Râmnic (partea de jos a străzii, de la str. Alexandru cel Bun), 28 iul. 1931; str. Mihai Viteazul, 3 oct. 1939; str. Komsomolskaia, 1944-1989.

Prima denumire a străzii a fost Mihailovskaia, dată în numele Sfântului Arhanghel Mihail. Este o stradă ce traversează oraşul istoric de la str. A. Mateevici până la str. Alexandru cel Bun, datând încă din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Pe stradă s-au păstrat construcţii de la începutul sec. al XX-lea 36 de edificii cu statut de monument de arhitectură. Se impun, prin compoziţia şi elemente lor de veche arhitectură, unele din clădirile de menire socială și imobile particulare de altă dată: Direcţia averilor mănăstireşti de peste hotare, fosta Şcoală primară „Florica Niţă”, azi Gimnaziul ucrainean „M. Koţiubinski”, blocul de studii al şcolii nr. 15, edificiul cu trei etaje al unui fost hotel, conacul urban al lui A. D. Inglezi, conacul urban Pisarjevski, case de raport cu spaţiu comercial, case particulare, vile urbane.

În anul 1870, strada a fost pavată. A fost prima stradă din oraş unde a apărut primul sistem de iluminat stradal (1892) și unde s-a deschis primul Institut de profesori din istoria Basarabiei și din învățământul superior din Republica Moldova (1915). La începutul sec. al XX-lea, în partea de jos a străzii au existat câteva localuri de agrement: primul circ al oraşului, cinematograful „Odeon”, deschis în anul 1912 (numit „Biruinţa” din anul 1945).

În 1912, după un secol de la anexarea Basarabiei la Rusia, au fost construite trei dintre cele 12 arcuri de triumf din Chişinău, unul din ele fiind amplasat pe str. Mihailovskaia. După anul 1918, strada capătă înfățișarea unui bâlci unde puteai găsi încălţăminte, tricotaj, vopsea, fructe, mezeluri, literatură buchinistă, obiecte de cult, instrumente de farmacie etc.

În anul 1924, a fost redenumită Mihai Viteazul (1558-1601). Din 1931, o parte a străzii – situată mai jos de bd. Alexandru cel Bun – a primit numele savantului român Dumitru Munteanu-Râmnic. În anul 1939, însă, se revine la vechea denumire, Mihai Viteazul. După cinci ani, în 1944, e deja Komsomolskaya, alungită la dimensiunea sa actuală.

Acum strada poartă numele lui Mihai Eminescu (15 ian. 1850; Botoşani sau Ipoteşti – 15 iun. 1889; Bucureşti) – cel mai mare poet al românilor, prozator şi publicist român, considerat de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”. Opera lui este vastă şi variată sub aspectul genurilor: poezie, proză, teatru, eseuri filosofice, publicistică, culegeri de folclor, traduceri. C. Noica l-a numit pe Eminescu „omul deplin al culturii româneşti”. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

La Chişinău, în cinstea poetului, au fost instalate 2 monumente (lângă Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”și în fața clădirii Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) și mai multe busturi (pe Aleea clasicilor literaturii române, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Centrul Internaţional „Mihai Eminescu”, filiala BM „B.P. Hasdeu” etc.).

Pe strada Mihai Eminescu se găsesc: bustul și placa comemorativă Carol Schmidt (1846-1928) – primar de Chişinău 1877-1903; placa comemorativă cu basorelief Mihai Eminescu(1850-1889) sculp.: Iu. Canaşin; placa comemorativă Mihailo Koţiubinski (1864-1913) – scriitor ucrainean ș.a.

De asemenea în Chișinău există o serie de străzi cu denumiri ce au tangență cu viața lui Mihai Eminescu spre exemplu strada Ipotești (numele satului în care s-a născut poetul), str. Veronica Micle (poetă, marea dragoste a lui Mihai Eminescu), str. Junimea (asociație din care a făcut parte Mihai Eminescu), str. Aron Pumnul (cărturar român, profesorul lui Mihai Eminescu), str. Titu Maiorescu (scriitor, om politic, cel ce a publicat operele lui Mihai Eminescu).

Actualele străzi Veronica Micle (până în 1989) și Nicolae H. Costin (în perioada 1924-1944) au purtat denumirea de str. Mihai Eminescu.

Referinţe bibliografice:

1. Str. Mihai Eminescu. În: Chişinău: encicl. Editor: I. Colesnic. Chișinău: Museum, 1997, p. 465.
2. Str. Mihai Eminescu. În: Anatol EREMIA. Chişinău: Istorie şi actualitate. Ghidul străzilor. Chișinău: AŞM, 2012, pp. 48-49.
3. Strada M. Eminescu. În: Centrul istoric al Chișinăului la începutul secolului al XXI-lea: Repertoriul monumentelor de arhitectură. Chișinău: Arc, 2009, pp. 215-232.
4. Nomenclatorul străzilor: [str. M. Eminescu]. În: Dinu POŞTARENCU. Străzile Chişinăului: denumiri vechi şi actuale. Chişinău: Civitas, 1998, p. 8.
5. Комсомольская улица. В: Кишинев: энцикл. Кишинев: Гл. ред. Молд. сов. энцикл., 1984, сс. 300-301.