30 de ani de la legiferarea Drapelului Tricolor. Scurt istoric
Istoria drapelului de stat al spațiului Basarabean a fost tumultuasă, mai ales în perioada istorică ce începe cu unirea Basarabiei cu România, până la adoptarea oficială a drapelului în varianta lui actuală. După votarea, de către Sfatul Țării a alipirii Basarabiei la Regatul României, steagul spațiului basarabean devine Drapelul Regal: După ce, în 1940, Basarabia a fost anexată forțat de către Uniunea Sovietică, a fost impus un … Continue reading 30 de ani de la legiferarea Drapelului Tricolor. Scurt istoric
Oraşul Chişinău în prima jumătate a secolului al XlX-lea, mărturii ale contemporanilor
De la un târg neînsemnat, Chișinăul a ajuns să devină capitală. Doar istoria ne poate spune de ce. Un text pe care l-am găsit în revista Axa, încearcă să ne ofere o explicație: “De-a lungul râuleţului Bâc este o vale în care se întinde oraşul gubernial Chişinău, şi oferă o privelişte plăcută când soseşti de la nord. În zadar cauţi pe hărţile mai vechi, căci … Continue reading Oraşul Chişinău în prima jumătate a secolului al XlX-lea, mărturii ale contemporanilor
Un arhitect, care a reconstruit orașe: 120 de ani de la nașterea Rozaliei Spirer.
Astăzi, 16 aprilie se împlinesc 120 de ani de la nașterea Rozaliei Spirer, prima femeie-arhitect din Basarabia. Etti-Rosa Spirer s-a născut pe 16 aprilie 1900 în Galați, România, în familia unui supraveghetor de proprietate, devenind unul dintre cei cinci copii dintr-o familie evreiască. A fost prima femeie arhitectă a Basarabiei. Studiile le-a făcut la Școala Superioară de Arhitectură din București, actualmente Universitatea de Arhitectură și Urmanism … Continue reading Un arhitect, care a reconstruit orașe: 120 de ani de la nașterea Rozaliei Spirer.
Carol Schmidt – un nume care a rezistat în timp
Astăzi, 9 aprilie 1928 s-a stins din viața cel mai logeviv primar, un primar de legendă a Chișinăului Carol Schmidt. Vă propunem un articol semnat de Mihail Coca, cercetător, membru al Uniunii Jurnaliștilor din R. Moldova. În micul studiu enciclopedic “Semimileniul Chișinăului“, publicat în anul 1936 în revista “Din trecutul nostru“, Gheorghe Bezviconi scria: ”…în Chișinău trebuie să existe o stradă a poetului Pușkin și … Continue reading Carol Schmidt – un nume care a rezistat în timp
Romii din Republica Moldova: o comunitate culturală inedită
Autor: Dr. Ion DUMINICA Institutul Patrimoniului Cultural al AȘM Mai bine de jumătate de mileniu, romii/țiganii sunt stabiliţi pe teritoriul Republicii Moldova. Ei sunt aşezaţi cu traiul aproape în fiecare localitate. Majoritatea populației posedă anumite cunoștințe despre această minoritate, în raport cu alte grupuri etnice conlocuitoare: credincioși ruși de rit vechi (lipoveni), ucraineni, belaruși, găgăuzi, bulgari, evrei, polonezi etc. Totuşi, în pofida faptului că romii/țiganii … Continue reading Romii din Republica Moldova: o comunitate culturală inedită
Teatrul Naţional de Operă si Balet “Maria Bieşu”
Pe 5 aprilie 2020 se împlinesc 40 de ani de la inaugurarea actualului sediu al Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chişinău. Această instituţie de prim rang a culturii naţionale reprezintă un simbol al înaltei responsabilităţi civice faţă de tradiţia naţională. Necesitatea existenţei acestei importante instituţii de cultură a fost atestată de la începutul secolului, însă pînă în 1957 teatrul liric al Moldovei era o … Continue reading Teatrul Naţional de Operă si Balet “Maria Bieşu”
Istoria orașului Chișinău
Urbea reprezintă una din cele mai vechi şi importante localităţi din Republica Moldova, cu începuturi de viaţă strămoşească geto-dacă Continue reading Istoria orașului Chișinău
„Tată, mi-i a mânca”
Ziua Naţională în memoria românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone ale deportărilor şi ale foametei organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. Masacrul de la Fântâna Albă nu este un eveniment legat direct de Chișinău. S-a întâmplat pe 1 aprilie 1941, când trupele sovietice au ucis fără motiv mii de români care încercau … Continue reading „Tată, mi-i a mânca”
Chișinăul în viziunea dramaturgilor și a regizorilor de teatru
Este important locul acțiunii într-o piesă de teatru și de ce? Are vreo semnificație pentru regizorii care montează piesa locul acțiunii? Sunt întrebări la carese caută un răspuns, dat fiind că această temă, tema locului acțiunii, nu a fost încă studiată îndeajuns. În Antichitate, autorii, de regulă, indicau locul desfășurării acțiunii. De exemplu, Eschil în „Perșii”: „Acțiunea se petrece la Susa, în fața palatului lui Xerxes”. … Continue reading Chișinăul în viziunea dramaturgilor și a regizorilor de teatru
Tifosul exantematic în Chișinău și în satele Basarabiei
Erau vremuri când medicii încercau să-și convingă pacienții de existența bolii pentru a-i putea lecui. Deseori, acest lucru era de-a dreptul de neimaginat. Niciun argument nu le-ar fi zdruncinat credința că boala nu e decât o pedeapsă dumnezeiască:
„Acolo unde suntem crezuți, se poate spune că obiectivul este pe jumătate atins. (…) Din păcate, de multe ori ni se spune cu sinceritate că ei nu cred în infecție, că totul este de la Dumnezeu și cine este destinat să se îmbolnăvească, oricum nu va scăpa de soartă”. (N. Avenarus. Vracebnaja hronika Bessarabskoj Gubernii, 1912) Continue reading Tifosul exantematic în Chișinău și în satele Basarabiei
Chișinău, orașul meu 