Ecouri din Chișinăul de altădată

Împrejurările prin care trecea Basarabia în acele momente, ca și întreaga Rusie, erau de așa natură, încât băgaseră groază în toată lumea: revoluţia degenerase într-un haos și o anarhie; frontul rusesc se descompusese și puhoaiele muscălești însălbătăcite se retrăgeau în cea mai mare debandadă prin Basarabia, nimicind și jefuind totul în calea lor. Măsurile ce se luaseră pentru stăvilirea acestei prăpăstii nu ajutau aproape la nimic, și toată lumea ajunsese la deznădejde. De aceea era firesc ca, atunci când s-a vestit deschiderea Sfatului Ţării, această lume să-și vadă în el mântuirea sa și organul suprem care să ia în mâinile sale ocârmuirea Basarabiei…

Ordinea în Republică era foarte greu de restabilit, deoarece lipsea puterea înarmată în măsura trebuitoare, iar pe lângă aceasta, unităţile moldovenești se bolșevizau și ieșeau de sub ascultarea Sfatului Ţării. Unităţile moldovenești din Chișinău căzuseră sub influenţa unui bandit internaţional – Cătărău.

În Chișinău mișunau încă sute de mii de soldaţi ruși… [care] puseseră mâna pe telegraf, telefoane și căile ferate. Deputaţii din Sfatul Ţării erau ameninţaţi cu moartea.

Publicat după: Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii… p. 435–436

*Din „Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei”, scris de cercetătorii și istoricii Ion Constantin și Ion Negrei, publicat în anul 2009 la Editura Biblioteca Bucureștilor.