Ecouri din Chișinăul de altădată
Continuare
(Fragment din „Neamul românesc în Basarabia” de Nicolae Iorga, Partea Întâi – aici, Partea a II-a – aici, Partea a III-a aici, partea a IV-a aici)
Dar evreii, va zice cineva? Aceia pe care i-au ucis acum câteva luni, aceia pe care-i ameninţă un nou măcel?

Puţini vor crede că în Chişinău evreii se simt mai puţin decât aiurea. Va fi fiind undeva şi aici o mahala evreiască, cu crâşme eftene (“vino” şi „pivo”, însă nu rachiu!), cu prăvălii de nimica toată, cu sărăcie, murdărie şi sălbătăcie. Dar aceste părţi nu se văd. Şi nu se prea văd nici locuitorii lor pe stradele mai mult umblate. Doar dacă vor fi fiind mulţi în piaţa murdară, cu bărătci de lemn urâte.
Ei nu se ascund, dar se pare că aici privigherea administraţiei şi asprul regim milităresc al Capitalei i-au mai cioplit. Pe Alexandrovskaia, în care e strâns tot negoţul, se poate zice cu adevărat: tot, – dacă vei urmări firmele de “magazine de stofe și haine” (sucnoiu), de papetărie, librărie, argintărie, de băcănie, de pitărie, ş. a., vei găsi alde Groisman (Grossman, pronunţat evreieşte), Veisman (Weissmann, aşijderea), Grobdruc (Grobdruck) şi câte multe de acest fel. Însă aceştia sînt evrei care, deşi între ei vorbesc dialectul, au luat haina vremilor noastre, ştiu ruseşte bine, ba chiar franţuzeşte, ca la Wolkendort, unde şi muşteriii aristocratici întrebuinţează această limbă “aleasă” şi nu cheamă asupra lor despreţul şi ura prin înfăţişarea lor chiar. Dar, bogaţi şi săraci, la un loc, ei fac, mi se spune, vre-o 80.000 din 120.000 de locuitori ai Chişinăului. Cam proporţia de la Iaşi, unde jidovimea se vede însă cu mult mai mult şi unde de departe nu este viaţa vioaie de aici, strânsă în câteva strade largi, pe când dincolo ea se risipeşte prin multele strădiţe singuratece ale părţilor creştine. 80.000 de evrei, dintre care doar 3.000 să facă vreun meşteşug sau vreun negoţ cu rostul lui, pe când ceilalţi umblă cu şoalda pentru a stoarce copeica prin care, fără muncă, să-şi poată târî zilele oricât de păcătos. Aşa zice Cruşevan.