Cosmonauți care au vizitat Chișinăul

,

Chișinău, orașul cucerit de cosmonauți: e primul oraș în care a apărut o stradă numită în cinstea primului cosmonaut de pe Pământ. Anume la Chișinău, la începutul anilor 1980, a avut loc conferința Interkosmos, în care au fost implicate nouă țări. Nu mai vorbim despre elementele arhitecturale care fac trimitere la spațiul cosmic, despre hotelul „Cosmos”, strada Cosmonauților, curțile cu „rachetele” și „planetele” de fier ș.a. La uzina Kultpribor din Chișinău, a fost inventat un creion special KIMEK, care se mai folosește și azi în spațiu (pe când oamenii de știință americani s-au luptat cu problema scrisului în imponderabilitate timp de decenii, cheltuind aproximativ un milion de dolari). Astăzi, la Chișinău, funcționează și un muzeu al cosmonauticii. Dar Chișinăul a fost și un oraș vizitat de „stelele” cosmonauticii: peste 30 de cosmonauți au ajuns în capitala Moldovei! Vizitele au fost memorabile, uneori prilejuind reveniri în capitală. Iată câțiva dintre cei mai faimoși cosmonauți care au vizitat Chișinăul:

1. Iuri Gagarin 2. Alexei Leonov 3. Gheorghii Beregovoi 4. Gheorghii Greciko 5. Vladimir Dzhanibekov 6. Alexei Eliseev 7. Andrian Nikolaev 8. Pavel Popovici 9. Nikolai Rukavișnikov 10. Vitali Sevastianov 11. Evgheni Khrunov. 3. Jean-Loup Chrétien 14. Dumitru Prunariu ș.a.

Mai jos, vedeți ce declarații făceau cosmonauții despre oraș, dar și despre viața în cosmos.

Iuri Gagarin: „Aveam demult dorința de a vizita Chișinăul”

Anul 1966 este remarcabil pentru Chișinău prin faptul că a fost vizitat de Iuri Alekseevici Gagarin. De fapt, primul cosmonaut al Pământului, Iuri Gagarin, a vizitat Moldova de două ori. Prima dată a fost în perioada 8-10 octombrie 1966, când Chișinăul a sărbătorit 500 de ani de la înființare, a doua oară era în trecere, împreună cu Valentina Tereshkova în vara anului 1968, când au mers la Sofia pentru al IX-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților.

Dragi tovarăși, prieteni,
Pentru voi, locuitorii orașului Chișinău, locul unde lucrați, învățați, vă odihniți; pentru muncitorii tuturor orașelor și satelor din Moldova; jubileul capitalei e o mare, luminoasă și frumoasă sărbătoare. (…) Aveam demult dorința de a vizita Chișinăul și sunt bucuros, că sosirea mea aici a coincis cu jubileul de 500 de ani al minunatului vostru oraș!

Iuri Gagarin. Discurs la Universitatea de Stat. Extras din Documentarul despre Iuri Gagarin

Alexei Leonov: „Am fost invitat la o nuntă”

Am fost președintele Consiliului Complexului de cultură fizică și sportivă sovietică „Pregătit pentru muncă și apărare” (Готов к Труду и Обороне). În fiecare an făceam campionate în diferite capitale ale republicilor. Am ținut finala campionatului la Chișinău. În ciuda faptului că era sfârșitul lunii octombrie, îmi amintesc că era foarte însorit, cald. Campionatul s-a petrecut minunat, cu o foarte primitoare atitudine din partea oamenilor. Îmi amintesc că am fost invitat la o nuntă, așa că ne-am petrecut seara la acest eveniment (…).

Alexei Leonov. Extras dintr-un interviu cu Alexei Leonov realizat de Sputnik

Gheorghi Beregovoi: „Sunt pilot. Om de meserie”

Gheorghi Beregovoi, a avut darul cuvântului și și-a lăsat lucrările posterității. „Угол атаки», „Грань мужества”, „Три высоты” și multe altele, conțin descrieri și povestiri unice, precum și reflecții ale unui mare om, un adevărat patriot și luptător. Beregovoi a început să scrie în 1971, primele sale lucrări au fost dedicate războiului și aviației, el a descris și călătoriile în spațiu. Valoarea memoriilor sale este foarte mare, deoarece cosmonautul descrie foarte precis și clar starea unei persoane în timpul adaptării la imponderabilitate și, de asemenea, spune multe lucruri distractive despre șederea sa pe orbită.

Sunt pilot. Om de meserie. Ca pilot, ca soldat, în profesia mea, am avut ocazia să lupt în Războiul Patriotic, să testez noi avioane în anii postbelici, să particip la explorarea spațiului. Tocmai ca om de meserie vreau să povestesc despre tot ce am văzut, regândit, trăit. Despre cum este văzută lumea de la înălțimea unei aeronave de atac în scufundări, din cabina unui avion de luptă cu reacție care a trecut dincolo de nori, prin hublourile unei nave spațiale care a intrat pe orbită…

Gheorghi Beregovoi. Trei înălțimi | Береговой Георгий Тимофеевич. Три высоты

Jean-Loup Jacques Marie Chrétien: „Chiar vrei să zbori cu ei în spațiu? Ești nebun!”

Primii doi ani petrecuți în „Orașul stelar”1 au fost, fără îndoială, cei mai interesanți ani din viața mea. Eram înconjurați de prieteni sovietici. Din când în când ne întâlneam cu compatrioți care locuiesc la Moscova, inclusiv cu lucrători diplomatici. Nu știau prea multe despre program și aveau o părere proastă despre tehnologia sovietică. Îmi amintesc cum tânăra soție a unui diplomat francez mi-a spus: „Chiar vrei să zbori cu ei în spațiu? Ești nebun! Nu vezi cu ce fel de căruțe merg ei pe străzi?!” A trebuit să-i explic că rachetele sovietice zboară remarcabil.

Jean-Loup Chrétien. Interviu de Iuri Kovalenko, Paris. Ziarul Культура

Vitali Sevastianov sau visul cosmonautului

Datorită cosmonautului Vitali Ivanovici Sevastianov, de două ori erou al Uniunii Sovietice, a apărut cântecul „Am visat la sunetul ploii” (Мне приснился шум дождя), care a fost scris de Eugen Doga după versurile poetului Vladimir Lazarev.

Iată ce a scris Vitali Sevastianov în „Jurnalul de deasupra norilor”:

12 iunie 1975
Joi, a 20-a zi de zbor.
ZI LIBERĂ
O aștepți mult timp, trece instantaneu.
Azi am dormit 13 ore fără să ma trezesc. M-am trezit cu un sentiment dureros de tristețe. Am visat ploaia – acolo, pe Pământ.
„Petia, îți amintești sunetul ploii?” Am întrebat.
„Am uitat deja”, spuse el căzând pe gânduri. Le-am povestit despre ploaie în următoarea sesiune de comunicații radio cu Pământul. Au răspuns:
„Am avut o ploaie atât de bună ieri aici, furtunoasă, încât miroase a ea și astăzi.
Da, nu va veni prea curând momentul când voi putea să stau în ploaie.
Cât de uimitoare este natura pământească, cât de diversă este în manifestările ei! Deci este ploaie, și îngheț, soare și căldură și toamnă.
Dar aici nu este așa.

Vitali Ivanovici Sevastianov2

Apoi cosmonauții Vitali Ivanovici Sevastianov și Piotr Ilici Klimuk au povestit despre asta într-un program de televiziune, iar Vladimir Lazarev a auzit această poveste.

Eugen Doga își amintește:

Odată, poetul moscovit Vladimir Lazarev m-a sunat noaptea la Chișinău. Se dovedește că urmărea la televizor festivitatea „Lumina albastră” (Голубой огонёк) cu participarea unor cosmonauți celebri. În cadrul emisiunii, cosmonautul Sevastianov a recunoscut: în timpul zborului, în cabina de pilotaj a navei spațiale, a visat zgomotul ploii, ceața – a simțit chiar respirația rece și umedă a Pământului pe față. După o astfel de revelație, Lazarev pur și simplu nu a putut aștepta până dimineața, m-a sunat și a strigat: „Acesta e un cântec, înțelegi? „Am visat la sunetul ploii și la pașii tăi în ceață!”. Pentru mine, să fac muzică la comandă nu o bucurie foarte mare. În plus, voiam să dorm. Dar m-am culcat și nu mai puteam dormi! Nu-mi dădeau pace gândurile: desigur, nu este nimic ciudat în faptul că un om în spațiu are vise pământești, dar chiar să simți toate senzațiile și mirosurile în vis… Somnul nu mi-a venit , m-am ridicat repede, m-am dus la pian și am început să compun melodia. Ea s-a născut atât de repede încât chiar m-am speriat – poate nu cumva am preluat ceva de undeva.

Eugen Doga
Cântecul „Am visat la sunetul ploii” în interpretarea Nadejdei Cepraga și a lui Vladislav Konnov (1977)

Așa, visul cosmonautului Vitali Sevastianov a devenit cântec. Cântecul a fost interpretat de Nadejda Cepraga și Vladislav Konnov și a devenit melodia preferată a astronauților.

Dumitru Dorin Prunariu: „Toată pregătirea mea a fost făcută în limba rusă”

Dumitru Dorin Prunariu a vizitat Chișinăul în perioada 22-24 septembrie 2011. Vizita sa a fost susținută de Institutul de Cultură al României „Mihai Eminescu”. El a participat la cea de-a 7-a Conferință Internațională de Microelectronică și Informatică. Apoi, acesta a mai făcut o vizită în 28 Septembrie 2018, la Tekwill, susținând prelegerea publică „Importanța și consecințele știintifice și de dezvoltare a cuceririi spațiului cosmic”.

„Între lumea academică din Moldova și lumea academică din România, există legături foarte strânse, există colaborări, cooperări. Le încurajez ori de câte ori pot, pentru că plăcerea de a lucra împreună și de a vorbi românește, este mare. Desigur, toată pregătirea mea a fost făcută în limba rusă, dar asta este o altă problemă. (…) Sunt aici, parte dintr-un proiect mai larg, numit „Cosmopoesis”, „cosmopoezia”, este o colaborare deosebită pe care am stabilit-o în cadrul Institutul Cultural Român.”

Dumitru Dorin Prunariu. Introducere la prelegerea publică „Importanța și consecințele știintifice și de dezvoltare a cuceririi spațiului cosmic”. 28 Septembrie 2018, Tekwill.

Dumitru Dorin Prunariu este primul și singurul cosmonaut român care a zburat în spațiu. A fost membru al misiunii Soiuz-40 ca parte a programului spațial Interkosmos și a petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute în spațiu.


  1. Звездный городок / Orașul stelar este un orășel care face parte din Moscova și are un Centru de Formare a Cosmonauților, al cărui nume oficial este Centrul de Cercetare și Testare a Cosmonauților Iu. A. Gagarin. Din anii 1960, toți cosmonauții sovietici, ruși și, de asemenea, unii străini au fost antrenați aici pentru zboruri spațiale cu nave spațiale interne cu echipaj, precum și pe Stația Spațială Internațională. Tot aici se află Muzeul de Cosmonautică al Centrului de Formare a Cosmonauților Iu. A. Gagarin. Orașul Stelar este împărțit în două părți: un centru de formare și un centru rezidențial. În perioada sovietică, Orașul Stelar (până la sfârșitul anilor 1960 – Orașul Verde) a fost declarat secret și izolat. Nu apărea pe hărți și indicatoare, intrarea se făcea doar cu permis. De la Moscova, se putea ajunge cu autobuzul de la stația de metrou Șcelkovskaia, care nu era în listele oficiale de rute până la sfârșitul anilor 1980. Ulterior, autobuzului i s-a atribuit numărul 380. ↩︎
  2. Евгений Дога, официальное сообщество ↩︎

Selecție și adaptare: Cristina Dicusar
Secția „Memoria Chișinăului”

Leave a comment