„Pe lângă această (cetate) se află pe râul Bicu (Bîcului; de la „bîc”= taur, sau „ a da bîca”= a nu reuși), Chișinăul, un târgușor de mică importanță. Nu departe de el se vede un șir de pietre foarte mari așezate în linie atât de dreaptă de parcă ar fi puse de mâna omului. Dar ce mă împiedică să cred aceasta este atât mărimea pietrelor, cât și lungimea traseului pe care se află, căci unele au trei sau patru coți pe fiecare latură a unui pătrat, iar șirul lor se întinde dincolo de Nistru, spre Crimeea. În limba țării li se spune Cheile Bicului și țăranii, în simplitatea lor, spun că ele au fost lucrarea dracilor care s-au jurat să astupe apa Bicului.”

– Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei