Prezentarea cărții „Chișinăul de altădată: 1436-1812”

CĂRȚI NOI

Explorând „Colecția Chișinău” de documente, găsim monografia „Chișinăul de altădată: 1436-1812”, un studiu realizat de autorii acad. Andrei Eșanu și istoricul Valentina Eșanu. Este un volum dintre cele cinci din seria Chișinăul istoric, publicată în cadrul Proiectului „Monografia Chișinăului”, coordonatorii căruia sunt dr. hab. în istorie Sergiu Musteață și publicistul Alexandru Corduneanu.

Publicată în 2021, lucrarea reflectă istoria „necenzurată” a Chișinăului, analizându-se evoluția-i arhitectural-urbanistică, economică, socială și culturală, pusă în valoare de istorici, arheologi, scriitori, precum și specialiști din alte domenii conexe.

La prima vedere, voluminoasa lucrare atrage atenția prin coperta tare cu un design plăcut, iar filele calitative asigură cititorului o experiență (mai) plăcută de lectură.

Volumul de față este alcătuit din două părți. Partea I – Investigații și explorări în istoria Chișinăului de altădată (1436-1812) are scopul de a prezenta pulbicului larg de cititori un amplu tablou al evoluției istorice a orașului Chișinău ca centru urban, centru administrativ, viața cotidiană, ecleziastică și culturală, instituțiile instructiv-educative, din 1436 și până la începutul sec. XIX.

Primul capitol al cărții cuprinde o serie de informații culese și bine fundamentate despre originile toponimului „Chișinău”, prezentându-se versiunile cu privire la etimologia acestuia susținute de-a lungul timpului de istorici precum Iu. Venelin, A. Boldur, I. Halippa, Șt. Ciobanu, Gh. Bogaci, N. Russev și alții.

Următoarele capitole  În aria unei vechi civilizații și Primele mențiuni documentare despre Chișinău și localitățile învecinate creionează detalii despre primele semne de conviețuire umană pe teritoriul Chișinăului prin enumerarea și descrierea sumară a celor mai importante așezări umane datate încă din Antichitate și până către Evul Mediu timpuriu (sec. XIII-XIV). Cât despre mențiunile documentare, autorii expun și analizează atestările din sec. XV-XVII ale localităților sătești cu moșiile lor din regiunea râului Bâc, de pe malul drept (Vovințeni, Buiucani, Chișinău, Hrusca, Muncești) și malul stâng al acestuia (Visterniceni, Ghețăoani, Ciocana).

Capitolul Chișinăul în stăpânirea diferitor demnitari descrie curgerea satului și moșiei Chișinău în stăpânirea lui Vlaicu Pârcălab și a urmașilor săi în perioada 1466-1576, enumerându-se și ceilalți domnitori pănă la Vasile Lupu (1641), timp în care Chișinăul și alte sate de pe Bâc au fost proprietate boierească. Cu începere din domnia lui Vasile Lupu, Chișinăul rămâne pentru mulți ani înainte moșie mănăstirească, de aceea autorii au dedicat un capitol acestui subiect Chișinăul și alte sate de pe Bâc – proprietăți mănăstirești, unde sunt expuse informații și date privitor la mănăstirile care aveau în proprietate moșia Chișinău și Buiucani.

În continuare, cititorul va descoperi date cu privire la Formarea și evoluția târgului Chișinău (de la mijlocul sec. XVII până la 1711), un capitol ce descrie detaliat împrejurările apariției târgului, creșterea și consolidarea acestuia, dar se expune și abordarea autorilor privind problema existenței „locului domnesc” la Chișinău și în satele limitrofe, cu referire la o multitudine de surse istorice. Se realizează o analiză comprehensivă a Evoluției socioeconomice a orașului Chișinău, privit în ipostazele de târg mănăstiresc, centru comercial și centru meșteșugăresc.

După expunerea evoluției și dezvoltării Chișinăului, autorii dedică un întreg capitol istoriei râului Bâc – Râul Bâc în istoria Chișinăului vechi, analizând atestările documentare din vechile timpuri cu reflectarea rolului său remarcabil în activitățile economice ale stăpânilor de moșii și ale locuitorilor din regiune.

Totodată, lucrarea prezintă evoluția structurilor administrative și executive ale Chișinăului (sec. XVII – începutul sec. XIX), descriind structurile locale (vornicul de sat, șoltuzul, pecetea târgului, vornicul de poartă din Chișinău), structurile ținutale (pârcălăbia, serdăria), structurile domnești (vama domnească, poșta domnească) și structurile otomane (beșliul de Chișinău, ceaușul de Chișinău).

În capitolul Loc de contacte diplomatice, autorii abordează evoluția Chișinăului din perspectiva activității diplomatice desfășurate pe teritoriul Chișinăului, activitate ce se înfiripează încă din sec. al XVIII-lea. Sunt menționați primii ambasadori și membri ai delegațiilor atestați documentar, care au fost în vizită la Chișinău.

Fără a detalia conținutul celorlalte capitole, constatăm că Partea I a monografiei „Chișinăul de altă dată (1436-1812)” reprezintă o expunere multiaspectuală a istoriei Chișinăului vechi în plan economic, social, cultural și arhitectural. În afară de capitolele sus menționate, autorii au expus informații fundamentate despre: Viața cotidiană a Chișinăului: de la rural la urban, Evoluția etnodemografică a Chișinăului, Formarea rețelei de ulițe și mahalale în Chișinăul de altădată, Cultura și învățământul în Chișinăul vechi. De asemenea, cititorul va descoperi istoria celor mai cunoscute Instituții ecleziastice ale Chișinăului de odinioară: Biserica Măzărache, Biserica Buna Vestire, Biserica Sfântul Proroc Ilie, Biserica „Învierea Domnului” (Râșcanu) ș. a., fiind , de asemenea, prezentate informații cu privire la cimitirile bisericilor (cimitirul Bisericii Măzărache, cimitirul Bisericii Sfântul Ilie, cimitirul Bisericii Râșcanu etc).

Atragem atenția la faptul că, în afară de textul bine structurat, cartea cuprinde diverse fotografii, figuri, scheme, schițe, tabele care sistematizează informația într-o formulă mai accesibilă publicului de cititori, asigurându-se o analiză aprofundată a subiectului.

Partea a II-a a monografiei – Corpus de documente și alte materiale (sec. XV – începutul sec. XIX) reprezintă o bogată culegere de 264 de documente descifrate și transliterate după cele originale în care se regăsesc primele mențiuni documentare, cărți domnești, zapise, mărturii, date din recensământul populației și alte date statistice care relevă detalii din istoria Chișinăului vechi.

La sfârșitul cărții găsim un tabel cronologic în care sunt incluse cele mai relevante evenimente din istoria Chișinăului din perioada 1435-1818. De asemenea, monografia dispune de un glosar ai termenilor vechi și mai puțin cunoscuți ce se regăsesc în textul lucrării. Pentru a fi cât mai accesibilă cititorului, cartea include și un index de nume și de locuri, asigurându-se o lectură cât mai eficientă și calitativă.

Eșanu, Andrei. Chișinăul de altădată: 1436-1812 / Andrei Eșanu, Valentina Eșanu. – București : Editura Prut, 2021. – 616 p. ISBN 978-606-761-032-1

---

Cojocaru Irina, bibliograf, Secția „Memoria Chișinăului”