Pe 8 noiembrie, în urmă cu 130 de ani, s-a născut Ana Negrescu, o personalitate policulturală, profesoară, ultima directoare a Liceului „Regina Maria” din Chișinău.

Cu ocazia zilei de naștere a remarcabilei profesoare Ana Negrescu, vă aducem în atenție un articol de Iurie COLESNIC, scris pentru rubrica Din galeria femeilor basarabene a revistei Moldoveanca.

Directoarea Liceului „Regina Maria” din Chişinău, Ana Negrescu a fost o persona­litate elevată și insista mult ca discipolele ei să fie nişte fiinţe bine cultivate şi cu pro­nunţate preocupări culturale, viitoarea eli­tă feminină a Basarabiei. Plecarea forţată şi grăbită din Chişinăul îndrăgit în vara lui 1940 a făcut-o să-şi reverse emoţiile în pa­ginile revistei Viaţa Basarabiei: Nostalgie. (1940.-nr.7-8. P.80-81).

Norocul a făcut să intru într-o co­respondenţă cu fiica Anei Negrescu şi a filozofului Ion Negrescu, Dolores, soţia eseistului Emil Botta (Dolores Negrescu-Botta).

Informaţia primită din prima sursă este revela­torie: „Ana I. Negrescu s-a născut la 8 noiembrie 1892 în localitatea Româneşti, judeţul Botoşani, judeţ în care tatăl ei, Grigore Colomei avea o moşie, unde părinţii ei locuiau mai ales în timpul verii. Restul anului îl petreceau la Iaşi unde Ana Negrescu, pe atunci Ana Colomei şi-a făcut studiile, mai întâi la un pension al vremii, apoi la Universitatea Iaşi, unde era o strălucită studentă atât pentru studiile în do­meniul literaturii clasice latine, cât şi în cel al litera­turilor moderne: română, franceză, filozofie – cât şi pentru marea ei frumuseţe. În anii de facultate l-a cunoscut pe viitorul său soţ, Ion Negrescu cu care împărtăşea pasiunea pentru literatură, mai ales în cadrul cursurilor profesorului Garabet Ibrăileanu, mult respectat de intelectualitatea ieşeană pentru prezentarea marilor valori ale culturii şi care crease un adevărat cult pentru opera poetică eminesciană, cult împărtăşit cu entuziasm de întreg tineretul stu­denţesc şi de către tinerii Ion şi Ana Negrescu. De asemenea, în anii de studenţie ei au avut prilejul să cunoască tinerii patrioţi basarabeni, în frunte cu Ion (Pan – n.n.) Halippa, care veneau adesea la Iaşi să le vorbească studenţilor ieşeni despre Basarabia şi acţiunile patrioţilor basarabeni, au devenit buni pri­eteni cu aceştia. În anul 1916 Ana Colomei s-a logodit cu Ion Negrescu şi apoi, în ciuda opoziţiei foarte hotărâte a mamei sale, care nu concepea ca fiica sa să se mărite cu un tânăr cu o situaţie atât de modestă, întrucât Ion Negrescu rămăsese orfan la 15 ani, iar mama sa, Elisabeta Negrescu, făcea faţă cu greutate vieţii celor 6 băieţi, toţi încă elevi sau studenţi.

Ana Colomei însă, s-a căsătorit cu Ion Negrescu urmând sentimentele de adâncă dra­goste, care i-au legat până la sfârşitul vieţii.

A urmat războiul, la care Ion Negrescu a participat ca sublocote­nent fiind distins în luptele grele de la Mărăştişi Mărăşeşti – cu decoraţia Crucea Comemorativă – cu bareta – „Mărăşti”. În momentul istoric al Reîntregirii României Ion şi Ana Negrescu s-au hotărât să plece în Basarabia unde s-au alăturat intelectualilor basa­rabeni Ştefan Ciobanu, Ion Pelivan, Ion Costin, Dimitrie Bogos, în frunte cu Ion (Pan – n.n.) Halippa în activitatea de dezvoltare cultural-socială al aces­tei frumoase provincii îmbrăţişaţi cu dragoste de prietenii basarabeni au contribuit în domeniul învăţământului şi culturii.

Ana I. Negrescu a debutat ca profesoară de lim­ba română şi filozofie la Liceul „Regina Maria” din Chişinău, devenind directoare a acestui mare li­ceu, iar apoi directoare a Şcolii Normale „Florica Niţă” din Chişinău. De asemenea, pentru meritele sale în domeniul învăţământului a fost aleasă pe ţară ca Preşedintă a Societăţii Profesorilor de Limba Română, din România, Filiala Basarabia.

Ion şi Ana Negrescu au avut două fiice, Dolores şi Narcisa, care au păstrat dragostea transmisă de pă­rinţii lor pentru ţinutul drag al Basarabiei. Amândouă au continuat tradiţia părinţilor lor, Dolores ca profe­soară de Limba şi literatura franceză şi italiana la Universitatea Bucureşti, iar Narcisa ca profesoară de Limba şi literatura română la Liceul de Muzică George Enescu din Bucureşti. Alături de soţul său, Ana I. Negrescu şi-a dedi­cat întreaga capacitate, energie şi viaţă dezvoltării Basarabiei.” 

Ana Negrescu a decedat la Bucureşti în data de 5 mai 1974, supravieţuindu-şi soţul cu patru ani…

Iurie COLESNIC

Bibliografia:

1. COLESNIC, Iurie. Ana Negrescu. In. : În culisele istoriei. Chișinău, 2015, p. 134.
2. COLESNIC, Iurie. Ana Negrescu. In. : Timp și istorie : Autori de la „Viața Basarabiei”. Chișinău : „Grafema Libris” SRL ; Ulysse, 2011, pp. 244-246.
3. COLESNIC, Iurie. Ana Negrescu, o profesoară ce nu poate fi uitată. In. : Chișinăul din amintire. Chișinău : „Grafema Libris” SRL ; Ulysse, 2011, pp. 117-118.
4. COLESNIC, Iurie. NEGRESCU, Ana : [schiță biogr.]. In: Femei din Moldova: encicl. Chișinău : Museum, 2000, p. 203.
5. COLESNIC, Iurie. Ultima directoare a Liceului „Regina Maria”… : [Ana Negrescu]. In. : Moldoveanca, 2014, iul.-aug., p. 12.
6. COLESNIC, Iurie. Un apostolat de neuitat : [Ana Negrescu]. In. : Timpul de dimineață, 2005, 2 dec., p. 9.

 Fotografiile sunt preluate din volumele sus numite.

Irina Ceban, specialist, Secția „Memoria Chișinăului”