Pe  19 aprilie este Ziua Internațională a monumentelor și siturilor arheologice. Dacă vom studia mai atent istoria Chișinăului și vechile fotografii, vom observa că multe dintre monumentele ridicate la Chișinău nu s-au păstrat până în timpurile noastre, fiind transportate în alte orașe sau chiar distruse complet. Unul dintre aceste monumente este bustul lui Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Ideea de a ridica la Chișinău bustul lui B. P. Hașdeu dăinuia încă de la începutul perioadei interbelice. După cum scria un cotidian chișinăuian din perioada interbelică, ar fi logic ca cele două socluri unde în vremuri țariste erau amplasate statuile țarilor ruși, să fie folosite pentru amplasarea Monumentului Unirii și bustul lui B. P. Hașdeu. Principalul promotor al ideii instalării bustului a fost Pan Halipa. El a dorit să imortalizeze numele fruntașilor basarabeni printre care erau Semion Murafa, Zamfir Arbore, Gavriil Bănulescu-Bodoni, Bogdan Pettriceicu Hașdeu și alții. Cu acest scop a fost creată societatea „Chipuri basarabene”.  Într-un număr al ziarului „Viaţa Basarabiei” din 1942 aflăm următoarele: „Acum câţiva ani în urmă, d. Pan Halippa a luat o lăudabilă iniţiativă pentru onorarea capitalei Basarabiei cu busturi ale unor figuri istorice, care au ilustrat pământul şi neamul românesc din Moldova dintre Prut şi Nistru. Urma să fie turnate în bronz figurile: a marelui Bogdan Petriceicu-Haşdeu, care, după gândul iniţiatorului, trebuie să stăpânească din ce în ce tot mai mult sufletul şi inspiraţia Basarabiei româneşti, renăscută la viaţa naţională; a avocatului Emanuil Gheorghe Gavriliţă, directorul primului ziar românesc la Chişinău – Basarabia, din 1906-1907; a cunoscutului naţionalist şi om de bine, Vasile V. Stroescu; a publicistului şi luptătorului basarabean Zamfir C. Arbore, a scriitorului Constantin C. Stere şi ale altora”.

În 1938, la Chișinău a fost dezvelit bustul lui B. P. Hașdeu, sculptat de Alexandru Plămădeală. Bustul se afla în Gădina Publică, pe locul fântânii arteziene de astăzi. Bustul a fost realizat din bronz cu ajutorul unui profesor ce îl cunoștea pe Hașdeu.

După anexarea Basarabiei de către URSS, bustul a fost evacuat în România, însă s-a întors la Chișinău după eliberarea Basarabiei de către armata română. Bustul iarăși a fost instalat în Grădina Publică, iar în septembrie 1943 a fost mutat în grădina fostului local al Corpului de Armată (vizavi de cinematograful “Patria – Emil Loteanu”) şi sfinţit la 19 septembrie 1943. După ce Basarabia iarăși a fost ocupată de către URSS, bustul a fost evacuat în România unde se află și acum, fiind instalat în curtea Muzeului Memorial “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din oraşul Câmpina.

Un alt monument ce a fost sculptat de A. Plămădeală și nu s-a păstrat până în zilele noastre este Monumentul lui Dumitru I. Ștefănescu, fostul director al Școlii de Viticultură din Chișinău. A fost sculptat în anul 1933 și instalat în curtea Școlii de Viticultură din actuala stradă Sarmizegetusa, 48.

Puținii dintre locuitorii Chișinăului știu că Lupa Capitolină din fața Muzeului de Istorie a Republicii Moldova este doar o copie a monumentului original, adus la Chișinău din Roma în 1926 și amplasat în fața  Academiei de Muzică, Teatru și Arte plastice.

Printre monumentele ce nu s-au mai păstrat în Chișinău mai putem menționa Monumentul Regelui Ferdinand I, bustul lui Emanuil Gavriliță, bustul lui Vasile Stroescu și altele.

Concluzionând, pot spune că trebuie să facem tot posibilul pentru ca monumentele care încă s-au mai păstrat în Chișinău să nu repete soarta celor care deja pot fi văzute doar pe fotografii.

---

Andrei Verebcean, Sectia „Memoria Chișinăului”

Bibliografie:

„Razboiul Monumentelor. Soarta monumentelor din Basarabia, Bucovina de Nord si Transnistria din perioada 1918-1944”, Iulian Rusanovschi, Editura Cu Drag, 2018;

https://monumentul.blogspot.com/2013/12/bogdan-petriceicu-hasdeu-chisinau.html?fbclid=IwAR2scrUHTEz-Hjv-DPStLeBVudMPJniJaeuV683ru1YhgvcH9pd41P0JCbU – accesat pe data de 17. 04. 21.