Carol Schmidt

Un exemplu elocvent de prosperare a Chişinăului este activitatea primarului Carol Schmidt care s-a aflat în fruntea conducerii ca­pitalei în anii 1877-1903.

Carol A. Schmidt s-a născut la 25 iunie 1846 la Bălţi, în familia unui neamţ de origi­ne  baltică. Şi-a făcut studiile la gimnaziul din Chişinău, a urmat facultatea de fizică şi matematică a Universităţii din Kiev, iar apoi facul­tatea de drept a Universităţii din Odesa, unde a obţinut gradul de doctor în ştiinţe juridice. După revenirea în patrie, Schmidt a lucrat în calitate de anchetator penal şi judecător pu­blic în districtul Chişinău. Deja în anul 1877, la vârsta de 31 de ani, el a fost ales în funcţia de primar al capitalei. Activitatea sa de un sfert de secol în funcţia de primar a marcat profund istoria Chişinăului. Trebuie să remarcăm că în anul 1877 Chişinăul era un oraş mic, cu case cu un singur nivel, amplasate ha­otic şi cu drumuri de ţară.

Noul primar a acţionat energic din primele zile ale mandatului său. Deja peste un an în  capitală au apărut străzi pavate şi primul transport public – tram­vaiul cu cai. Către anul 1882 locuitorilor urbei li se oferă condiţii moderne de viaţă: autorităţile construiesc reţeaua de apeduct şi canalizare şi primele centrale electrice. În perioada mandatului lui Schmidt, în Chişinău se construiesc ma­joritatea monumentelor de arhitectură: Gimnaziul Dadiani, Biserica greacă şi Capela Gimnaziului de fete, Casa nobilimii basarabene, Sinagoga corală, Azilul pentru bătrâni, clădirea Judecătoriei de district, complexul Spitalului de Psihi­atrie din Costiujeni, precum şi una dintre cele mai frumoase edificii din capi­tală – clădirea Dumei orăşeneşti, în care până în prezent activează autorităţile locale. La elaborarea acestor proiecte a participat celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi cu care Schmidt a avut o colaborare îndelungată şi fructuoasă.

Au apărut multe construcţii funcţionale: primul spital orăşenesc, şcolile de arte şi de comerţ, poduri şi turnuri de apă, Grădina Botanică şi parcul orăşenesc renovat, care în acea perioadă a fost împrejmuit cu un elegant gard din fontă. În centrul Chişinăului au fost instalate monumentele lui Puşkin şi al împăratului Alexandru. Primarul şi-a adus aportul şi la dezvoltarea culturală. În perioada mandatului lui a fost deschis primul teatru, numit Puşkin, a fost constituită So­cietatea Muzicală „Armonia”. La 11 iunie anul 1890 Carol Schmidt îi scria gu­vernatorului Basarabiei:

„La 16 aprilie 1890 Uprava orăşenească s-a prezentat la Duma orăşenească, cu următorul  raport: în oraşul Chişinău nu este nicio încăpere pentru diferite reprezen­taţii de teatru şi operă, nu există un teatru. Între timp, nevoia de el este mare pentru toate clasele de cetăţeni, nemaivorbind de faptul, că reprezentaţiile dramatice au o valoare educaţională, deci, teatrul este o necesitate pentru orice oraş bine amenajat, în acest caz nu putem conta pe o antrepriză privată, deoarece construcţia, chiar şi a unui teatru mic, necesită mulţi bani, şi apoi, teatrele nu reprezintă o sursă de profit. Pe acest motiv, construcţia teatrului trebuie să şi-o asume oraşul…”

Carol Schmidt stăpânea perfect limbile română şi rusă, susţinea tradiţiile naţionale, organiza sărbători populare tradiţionale, avea grijă de cei săraci, donând pentru ei bani proprii. El a deschis orfelinate şi aziluri pentru pribegi, organiza mese gratuite. Chiar şi în testamentul său el a cerut să nu i se organi­zeze o înmormântare fastuoasă, iar banii colectaţi să fie transferaţi azilurilor pentru săraci.

În anul 1903, la Chişinău a avut loc pogromul evreiesc, după care Carol Schmidt a demisionat în semn de protest. Până la moartea sa, în anul 1927 el a trăit în capitală, a lucrat în calitate de judecător public şi facea acte de caritate. La cea de-a 25-a aniversare a mandatului lui Schmidt în funcţia de primar al oraşului, una din străzile oraşului Chişinău a fost denumită în cinstea lui. „Oraşul nostru nu a avut niciodată un primar mai eminent, decât Carol Sch­midt” – scriau contemporanii lui.

El a fost unicul primar, pe când era încă în viaţă, orăşenii au cerut ca una dintre străzile centrale să-i poarte numele. Actuala stradă Mitropolit Varlaam, până în 1944 s-a numit Carol Schmidt și chiar dacă în 1918 s-a schimbat regimul, noua administrație românească așa și n-a modificat numele străzii și el până la moartea survenită în 1928 a locuit pe această stradă.

„Oraşul nostru nu a avut niciodată un primar mai eminent, decât Carol Sch­midt” – scriau contemporanii lui.

Carol Schmidt. În: Chişinăul meu. Moscova: Galeria; Chişinău: [S.n.], 2015, pp. 57-59.

 

Propunem o culegere de publicaţii despre Carol Schmidt, realizată cu prilejul aniversării a 170-a de la naşterea