Colesnic, Iurie. Chişinăul din inima noastră / Iurie Colesnic ; cop.: Brîndușa Kolesnik ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Chișinău : S. n., 2014. – 636 p.

Volumul Chișinăul din inima noastră – o nouă apariție editorială a cercetătorului Iurie Colesnic, este o continuare a cărților Chișinăul din amintire și Chișinăul și chișinăuienii.

Lucrarea reflectă istoria și cultura orașului Chișinău, fapt pe care îl afirmă și autorul în cuvântul introductiv: „De douăzeci și ceva de ani, de la schimbarea cursului istoriei de la socialismul dezvoltat la capitalismul sălbatic, Chișinăul se află pe linia întâi a dilemei de a fi sau nu a fi un oraș cu trecut istoric. Sunt demolate cartiere întregi din orașul istoric pentru a fi înălțate terenuri de dormit. Am ajuns ca banii să dicteze destinul acestei capitale…”

Cartea are un caracter enciclopedic, reflectând aspecte din istoria Basarabiei, personalități care au contribuit la dezvoltarea culturii, au participat la dezvoltarea vieții sociale. Fiecare articol conține fotografii de arhivă.

Capitolul I Artiști plastici, maeștri și învățăcei  include nume reprezentative, lucrările cărora și-au lăsat amprenta în istorie, cum ar fi pictorii Nina Arbore, Lidia Arionescu-Baillayre, Tania Baillayre, August Baillayre, Vasile Blinov, Iurie Bulat, graficianul Ilie Bogdesco, sculptorul Tudor Cataraga, Leonid Fitov, Lazăr Dubinovschi, Petre Chicicu, Anatol Cudinoff, Vladimir Doncev, Gheorghe Ceglokov ş.a.

Capitolul II Din universul muzicii basarabene… include biografia și activitatea solistei Maria Bieșu, a compozitorului și dirijorului Mihail Bîrcă, a compozitorului Mihail Berezovschi, Serafim Buzilă, a dirijorului Jean Bobescu, a compozitorului și interpretului Mihail Dolgan etc.

Capitolul III Cineaști înfrățiți cu gloria include date biografice ale regizorilor Vasile Brescanu, Iacob Burghiu și Anatol Codru.

Capitolul IV Aventurieri şi călători celebri conţine date biografice referitoare la Ilie Cătărău, Vladimir Gafencu, Nicolae Gulac-Artâmovschi, Vladimir Nazimko, Petru V. Şciusev, Gheorghe Stroescu ş.a.

Capitolul V Secvențe din viața teatrală a Chișinăului include un articol ce face referință la istoria teatrului din Moldova, actorii Dragomir Stati, Vasile Constantin, Domnica Darienco etc.

Capitolul VI Ziare și ziariști basarabeni face referință la ziarele românești Basarabia (fondatori, echipă redacțională, Emanuil Gavriliță, redactor-editor al ziarului), Cuvînt moldovenesc, Sfatul Țării. Dintre redactori și ziariști au mai fost Theodor Inculeț și Marin Fudulu.

Capitolul VII Pagini din istoria militară a Basarabiei oferă informații despre primul mareșal al Basarabiei – Alexandru Averescu; Constantin Brăescu, precum și despre Teodosie P. Cojocaru care au avut diferite funcții – director militar, director general al Departamentului Militar al Basarabiei autonome, șef al Statului-Major al ministerului de Război, Constantin Hâjdeu, inginer și general etc.

Capitolul VIII Portretele de altădată  conţine informaţii despre personalităţi distincte din mediul basarabean interbelic Toma Bulat, Hristea Dăscălescu, Ioan Gh. Savin,  primii traducători basarabeni din Eminescu: poetul Vasile Laşcu, Boris Oxinoit, Iorgu Tudor, Vladimir Katranov, Olga Cruşevan, informaţii despre viaţa şi activitatea savantului Vasile Harea, despre originile scriitorului Mihai Koţiubinski, primul rector al Seminarului Teologic din Chişinău protoiereul şi cărturarul Petru Kuniţki, scriitorul Ivan Neciui-Leviţki, profesor la Gimnaziul nr 1 de băieţi din Chişinău, poetul Sergiu Sârbu, Iacov Sucevanu membru al Sfatului Ţării, tatăl Olgăi Plămădeală, rectorul Institutului de Medicină din Chişinău Nicolae Testemiţanu, Anton Zencenco autor al revistei Viaţa Basarabiei ş.a.

Capitolul IX Dueluri şi sinucideri de neuitat… include date referitoare la plecarea din viaţă a publicistului şi bibliografului Alexandru David, mărturii despre dueliştii Petre Keşcu şi Constantin Stamati-Ciurea, despre sinuciderea lui Alexandru Oatu, director al Liceului „M.Eminescu” din Chişinău, despre sinuciderea nobilului Alexandru Ziloti, despre moartea preotului Victor Popovici şi a ziaristului Dumitru I. Remencu ş.a.

Capitolul X Călăi şi victime, asemeni capitolului anterior, este unul macabru şi prezintă activitatea NKVD-ului şi execuţia Mareşalului Ion Antonescu, soarta dascălului şi omului politic Ioachim Arhip dispărut în GULAG, viaţa şi moartea lui Boris Baidan poet, slavist, colaborator al revistei Viaţa Basarabiei, destinul pedagogului Dimitrie Bârsa, lupta cu foamea a primarului de Chişinău Nicolae Bivol, condamnarea pictorului Vasile Chiparis, tragedia intelectualului basarabean Alexandru Ciulcu, dispariţia publicistului Gheorghe Druţă, soarta colonelului Simion Gurschi – executat, arestarea şi condamnarea lui Pan Halippa, arestarea deputatului în Sfatul Ţării Ion Ignatiuc, viaţa şi drama lui Gheorghe V. Madan, biografia conducătorilor NKVD-ului din RSS Moldovenească Nikolai Sazâkin şi Iosif Mordoveţ, soarta actorului, cu origini nobile, Mihai Muratov – mort în GULAG, destinul lui Moise Oreşter ziarist arestat de NKVD, viaţa scriitorului ce a scăpat de KGB – Leonid Şeptiţchi (pseudonim Leonid Luican), viaţa poetului Cezar Stoica colaborator al revistei Viaţa Basarabiei, soarta scriitorului Ioan Sulacov – împuşcat de NKVD, viaţa avocatului Aurel Ştefanelli, primar de Soroca, fiul lui Teodor Ştefanelli – prietenul lui Mihai Eminescu, viaţa scriitorului Alexandru Tambur, administrator de film la Studioul Moldova-Film, soarta preotului, publicistului Vasile Ţepordei, publicistului Alexandru Terziman (Alterzon Isaac), destinul lui Grigore Turcuman membru al Sfatului Ţării ce a votat Unirea Basarabiei cu România, basarabeanul Mihai Ursachi, autorul cărţii Organizaţia Naţională din Basarabia „Arcaşii lui Ştefan” ş.a. De asemenea capitolul include şi o listă a persoanelor, din municipiul Chişinău, arestate de autorităţile sovietice în timpul ocupaţiei Basarabiei, informaţii despre Casele morţii din Chişinău: Casa Cerkez, Casa Pantelimon Erhan (locuri de execuţie a NKVD-ului), Ghetoul din Chişinău.

Capitolul XI Notiţe din istoria masoneriei basarabene conţine informaţii despre Loja masonică Ovidiu, Nicolae N. Alexandri unul din cei mai importanţi masoni ai Basarabiei, balada Meşterul Manole din perspectivă masonică.

Capitolul XII Aviaţia din Basarabia – file necunoscute În Chişinău primul zbor a avut loc pe locul stadionului „Dinamo” (în trecut Piaţa nemţească) în anul 1910, protagonistul acestuia fiind Serghei Utocikin. Capitolul conţine date despre unul din primii aviatori basarabeni locotenent-colonelul Eugen Adamovici şi despre piloţii Toma Istrati şi Vladimir Gheorghian. De asemenea capitolul include fotografii cu elita Chişinăului la mijlocul anilor treizeci, pe aerodromul din dealul Râşcanilor.

Capitolul XIII Familii care înnobilează Chişinăul face referinţă la nume şi neamuri boiereşti din Moldova, printre acestea se regăsesc: Cuza, Kogălniceanu, Stavilă, Alecsandri, Ghica, Russo, Donică-Iordăchescu, Arşenevschi, Nedzelschi, Anghel, Zamfir Arbore, Nina Arbore, Nicolae Bosie-Codreanu, Mihail Feodosiu, Pantelimon Halippa, Constantin F. Kazimir, Nicolae Mavros, Constantin Stamati, Nicolae Titulescu.

Capitolul XIV Enigmele Basarabiei conține texte despre asemănările juridice dintre Basarabia și Anglia și despre obârșia basarabeană a renumitului pictor Ivan Konstantinovici Aivazovski, bunicul acestuia fiind Gavriil Aivazovski, arhiepiscop al bisericii armene din Basarabia.

La finele ediţiei este inclusă o bibliografie selectivă.

Ediția face parte din Colecția „Chișinău” a Departamentului „Memoria Chișinăului” al BM „B.P. Hasdeu” și poate fi consultată la sediul departamentului sau în filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.