Recomandăm spre lectură un articol despre apariţia Grădinii Publice Ştefan cel Mare şi Sfânt şi monumentele amplasate în cadrul acesteia.

Iată un fragment de text: „Fiecare epocă vine cu accentele sale istorice, cu moda şi preferinţele cele mai nebănuite. Din această cauză Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt îşi modifică aspectul şi aşa cum a fost nu va mai fi niciodată… Istoriile afirmă că primul care a observat lipsa unei grădini publice a fost împăratul Alexandru I în timpul vizitei lui din aprilie 1818. Uimit că oraşul n-are un loc unde locuitorii s-ar putea plimba şi petrece timpul, a arătat locul de lângă Mitropolie ca fiind foarte potrivit pentru aceasta. Au fost sădiţi copaci, îngrădit spaţiul, dar grădina nu creştea. Fostul viceguvernator F.F. Vigheli îşi atribuia lui meritul apariţiei Grădinii Publice, dar A.A. Storojenko, care inspectase Chişinăul la 1829 afirma clar: …grădina nu este mare, dar cărăruile sunt drepte. A fost sădită de A. Bahmetiev fost guvernator al Basarabiei şi în 12 ani copacii au crescut destul de mult.”   

Pentru a lectura articolul integral consultaţi sursa.

Sursa: Colesnic, Iurie. În culisele istoriei: Amprentele epocii noastre… : [despre istoria Grădinii Publice Ştefan cel Mare şi Sfânt, Monumentul lui Ştefan cel Mare, Inaugurarea Aleii clasicilor ş.a]. În. : Timpul, 2015, 6 mar., p. 19.