27 NOIEMBRIE – Chișinăul de azi


Evenimente: 1918 — Sfatul Țării, sub președinția lui Pantelimon Halippa, renunță la autonomie, și în urma votării este dizolvat.1992 — Fondarea Teatrului Municipal de Păpuşi „Guguţă”. S-au născut: 1881 — Eugenia Lucezarski, cântăreaţă de operă (mezzo-soprană), a învăţat la Liceul „Principesa Dadiani”, a cântat câteva stagiuni la Opera basarabeană din Chişinău (d. 1955).1920 — Constantin Condrea, scriitor, a colaborat cu ziarele: „Tinerimea Moldovei”, „Scânteia Leninistă”, … Continue reading 27 NOIEMBRIE – Chișinăul de azi

20 OCTOMBRIE – Chișinăul de azi


Evenimente: 1917 — Constituirea organului suprem legislativ – Sfatul Ţării (între 20 şi 27 octombrie 1917). Congresul militarilor moldoveni, care a avut loc la Chişinău între 20 şi 27 octombrie 1917, a adoptat decizia privind constituirea Sfatului Ţării ca organ legislativ suprem al puterii în ţinut şi a stabilit ca în componenţa lui să intre 120 de delegaţi, urmând ca 70% dintre deputaţi să fie … Continue reading 20 OCTOMBRIE – Chișinăul de azi

Strada Sfatul Ţării


Se află în zona centrală a oraşului, având o lungime de circa 1,4 km. Datează din primele decenii ale secolului trecut pe parcursul timpului purtând mai multe denumiri: Meşceanskaia (sec. al XlX-lea), Golinişceva-Kutuzova (sf. sec. al XIX-lea-1918), Unirii (segmentul situat mai sus de bd. Ştefan cel Mare, 1918— 1944), VI. Hertza (segmentul situat mai jos de bd. Ştefan cel Mare, 1918-1944), Viiciurin (1944-1990).Strada era formată … Continue reading Strada Sfatul Ţării

Cimitirul Central: între memorie şi profanare


Ce ne spun înaintaşii noştri din morminte? Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chişinău este, datorită vechimii sale (aici sunt înregistrate înhumări de prin secolul XIX – anii 1820, 1824), un monument de istorie şi arhitectură, loc de veci pentru nobilimea şi aristocraţia culturală a Basarabiei interbelice, precum şi a unor personalităţi din istoria şi cultura Basarabiei postsovietice. Aici îţi dai întâlnire cu personalităţi … Continue reading Cimitirul Central: între memorie şi profanare