Meteorologul Alexandru D. Denghinс
Alexandru D. DENGHINC (? -1887) Savant pomicultor, fenolog, meteorolog, pedagog.Membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe dinPetersburg. Alexandru D. Denghinc s-a născut la Riga, unde a făcut primele studii. În anii 1837-1841 a lucrat în parcul Ţariţâno în calitate de asistent superior al grădinarului principal şi în scurt timp a căpătat faima unui mare savant-pornicultor. În 1843 este transferat de către Ministerul proprietăţii de stat la Chişinău, unde a … Continue reading Meteorologul Alexandru D. Denghinс
Berg Lev Semionovici – ihtiolog, geograf din Basarabia
Lev Semionovici BERG
(1876-1950). Ihtiolog, climatolog, geograf. Unul dintre fondatorii teoriei landşafturilor. Membru titular al Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. şi membru de onoare al Academiei Agricole din Cehoslovacia. Continue reading Berg Lev Semionovici – ihtiolog, geograf din Basarabia
Ștefan Ciobanu – istoric, om politic din Basarabia
Ştefan CIOBANU(1883-1950) Istoric, istoric al literaturii române, pedagog, om politic, militant al mişcării naţionale. Membru titular al Academiei Române. Ştefan Ciobanu s-a născut la 11 noiembrie 1883 în s. Talmaz, judeţul Bender (Tighina), Basarabia. A învăţat la şcoala parohială, apoi la seminarul de învăţători din Bairamcea. În 1907 a susţinut examenele pentru absolvirea Gimnaziului Nr.1 de băieţi din Chişinău şi s-a înscris la facultatea de … Continue reading Ștefan Ciobanu – istoric, om politic din Basarabia
MARIA DRĂGAN: „AM CÂNTAT CU TOT NEAMUL NOSTRU…”
Drăgan Maria – una din cele mai originale interprete a cântecului popular românesc şi a romanţei (23.VIII.1947, Bălăureşti, Nisporeni – 6.X.1986, Bălăureşti). Din 1966 – artistă vocalistă într-un ansamblu tineresc de estradă, apoi în Orchestra de muzică populară “Mugurel” (1966-74) şi “Lăutarii” (1975-1976), în anii 1974-1975 – în formaţia “Bucuria” cu Ion Suruceanu, apoi la restaurantul “Beciul vechi” şi la Palatul Sindicatelordin Chişinău. În cântec … Continue reading MARIA DRĂGAN: „AM CÂNTAT CU TOT NEAMUL NOSTRU…”
Nicolae Sulac
NICOLAE SULAC: O PARADIGMĂ A ETNOSULUI MOLDOVENESC …mai eratot pe la noi un împarat, îi zicea Sulac, mi-i dor, mi-i dor de el… Grigore Vieru Dacă e să reflectăm referitor la sensul vieţii, există sensuri înalte ale vieţii şi sensuri comune; unul cântă, altul îsi face datoria… Destinul nu este orb, ci dirijat de om: când sufletul îi dictează calea, pe care urmează să o … Continue reading Nicolae Sulac
Regizorul Emil Loteanu
M-am logodit cu cea mai depărtată stea, cât mi-o fi veacul să tot urc la ea Emil Loteanu Destinul artei moldoveneşti depinde, în primul rînd, de cei care se vor dăscăli şi apostoli. Eu cred că am venit în cinematografie din spaţiul mioritic. Sunt „şcolerul” ciobanilor noştri plecaţi de secole în câmpiile cosmice spre a lumina şi a încălzi universul Emil Loteanu Personalităţi de talia lui Emil … Continue reading Regizorul Emil Loteanu
Chișinăul în pictură
Oraşul în care trăim întotdeauna a servit ca muză de inspiraţie pentru oamenii de creaţie: scriitori, compozitori, interpreţi şi, desigur pentru, artiştii plastici. În ultimele zile colecţia „Chişinău” a fost completată cu un produs nou al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” volumul Chişinăul în pictură: portrete, peisaje. Catalogul-bibliografie Chişinăul în pictură: peisaje, portrete, editat către aniversarea a 135-a a Bibliotecii Municipale, este un nou proiect al acestei instituţii de cercetare, identificare … Continue reading Chișinăul în pictură
Istoria unor monumente ale oraşului Chişinău
Свято место пусто не бывает Генеральный план города должен определять место установки памятника. (Рассуждения и экскурс в историю некоторых памятников города Кишинёва.) Кишинёв получил статус города в 1818 году, до того он определялся как местечко. На тот момент в нём насчитывалось 10 площадей. Обычно площади возникали в местах пересечения улиц и дорог при въезде в город. Использовали их, в основном, для торговли. Крупнейшими площадями в городе считались: … Continue reading Istoria unor monumente ale oraşului Chişinău
Prozatorul Zaharia Stancu în vizită la Chişinău
Din 1958 până în 1968 a existat o perioadă de destindere în relaţiile cu România. La Chişinău se vindeau ediţii româneşti la librăria „Drujba”, puteai să te abonezi liber la presa românească. Oamenii de cultură veneau în delegaţii. Aşa marele prozator Zaharia Stancu, unul dintre liderii scriitorilor români, a ajuns pe meleagurile noastre. COLESNIC, Iurie. Prozatorul Zaharia Stancu în vizită la Chișinău / Iurie … Continue reading Prozatorul Zaharia Stancu în vizită la Chişinău
Sculptoriţa Claudia Cobizev
Adeseori mi se pare că în fiecare om cunoscut se ascunde un necunoscut. Exemplul cel mai elocvent este chiar cazul sculptoriţei Claudia Cobizev (14.III.1905, Chişinău – 28. IV. 1995, Chişinău). Biografia ei este una exemplară pentru un artist. Ştim că a făcut studii la Şcoala de Arte Frumoase din Chişinău (1931), la Academia de Arte din Bruxelles (1934) şi la Academia de Arte Frumoase din … Continue reading Sculptoriţa Claudia Cobizev
