Deși mai este un articol la acest subiect, totuși articolul care vi-l prezentăm în continuare are un conținut mai bogat. O femeie la baroul de avocaţi era o noutate nemaipomenită. Era un șoc pentru colegii bărbați, era un model pentru alte femei. Ea, din neamul Cruşevenilor, a făcut acest pas curajos. CRUŞEVAN Eugenia (29.VI.1889, Făleşti, jud. Bălţi – 11.III.1976, Timişoara), avocată. … Continue reading PRIMA FEMEIE AVOCAT DIN BASARABIA
Vă prezentăm un articol care se referă la antologia Chişinăul în literatură, scos de sub tipar sub auspiciul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, cu cele 30 de filiale, a organizat la aniversarea a 575-a de la prima atestare documentară a capitalei RM o decadă de manifestări omagiale, punctul culminant constituindu-l lansarea antologiilor Chişinăul în literatură şi Creatori de ex-libris basarabeni, apărute recent … Continue reading Chişinăul omagiat la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Vă propunem în continuare un articol despre un sculptor consacrat. E vorba de Moissey Kogan, sculptorul care a impresionat cu lucrările sale. Anul acesta, se împlinesc 134 de ani de la naștere. „Sculptorul fără casă” (Sculptor without a home) – astfel şi-a întitulat articolul despre Moissey Kogan, publicat în „Jong Holland”, cunoscutul istoric de artă olandez Ype … Continue reading „SCULPTORUL FĂRĂ CASĂ”, ÎN SFÂRŞIT, ACASĂ
Istoria de până la istorie Despre aceste două mari personalităţi basarabene se pomeneşte foarte rar. Soarta a fost destul de vitregă în ambele cazuri. Alexandru Plămădeală (9.X.1888, Chişinău – 15.VI.1940, Chişinău), celebrul sculptor a decedat la Chişinău atingând doar apogeul creativităţii, Mihail Bârcă, compozitorul şi dirijorul, s-a stins din viaţă octogenar. În primul rând, urmărim o asemănare uluitoare în fişele lor biografice. Ambii au fost … Continue reading Două personalităţi remarcabile : sculptorul Alexandru Plămădeală şi compozitorul Mihail Bârcă
<!–[if !mso]>st1\:*{behavior:url(#ieooui) } <![endif]–> Ceia ce-i frumos se realizează cu nesfârşită osteneală. Euripides Grafica este dificila artă de a convinge prin linie că imaginaţia omenească este infinită. Lumina şi umbra jucându-se împreună declanşează un miracol. Grafica este arta la îndemâna oricui, dar o stăpânesc doar unii. Unul dintre magicienii acestei arte a fost Gheorghe Ceglokoff. Născut la 2 aprilie 1904 în Chişinău, din părinţi ruşi, … Continue reading Gheorghe CEGLOKOFF: un grafician irepetabil
Doi de la o şcoală La începutul veacului la Chişinău se deschid primele instituţii muzicale de învăţămînt. În 1900 fostele clase ale Societăţii muzicale ruse (CMP) au fost transformate în Şcoală muzicală, la care se predau lecţii speciale de pian, vioară, canto, violoncel ş. a. În 1901 o parte din pedagogii acestei şcoli au înfiinţat o şcoală particulară de muzică sub conducerea chişinăuianului V. Gutor. … Continue reading Mezzosoprana Eugenia Lucezarscaia
Arhitect, istoric şi teoretician al artei. Membru al Academiei de Arte din Rusia, membru al Academiei de Ştiinţe din U.R.S.S. A.V. Şciusev s-a născut la 26 septembrie 1873 la Chişinău. Tatăl său, Victor Petrovici Şciusev, a fost funcţionar la un oficiu de hotărnicie, la judecătorie, intendent la spitalul orăşenesc. Mama sa – Maria Cornelievna (până la căsătorie – Zozulina). Casa familiei Şciusev se află pe … Continue reading Alexei ŞCIUSEV (1873-1949)
…În epocile ticăloşite de conflicte – militare, politice, economice, sociale sau de altă natură – „muzele tac”, ori, mai simplu spus, oamenii de artă rămîn cumva în umbră. Decenii la rînd, pămîntul acesta al nostru, al Basarabilor adică, s-a aflat şi se mai află într-o situaţie de neinvidiat: scriitorii, artiştii, cărturarii, dacă nu se pliază fără crîcnire Puterii, atunci sunt lăsaţi în ariergardă, dincolo de … Continue reading Glebus Sainciuc: un artist plastic al întregului popor
Drăgan Maria – una din cele mai originale interprete a cântecului popular românesc şi a romanţei (23.VIII.1947, Bălăureşti, Nisporeni – 6.X.1986, Bălăureşti). Din 1966 – artistă vocalistă într-un ansamblu tineresc de estradă, apoi în Orchestra de muzică populară “Mugurel” (1966-74) şi “Lăutarii” (1975-1976), în anii 1974-1975 – în formaţia “Bucuria” cu Ion Suruceanu, apoi la restaurantul “Beciul vechi” şi la Palatul Sindicatelordin Chişinău. În cântec … Continue reading MARIA DRĂGAN: „AM CÂNTAT CU TOT NEAMUL NOSTRU…”
Adeseori mi se pare că în fiecare om cunoscut se ascunde un necunoscut. Exemplul cel mai elocvent este chiar cazul sculptoriţei Claudia Cobizev (14.III.1905, Chişinău – 28. IV. 1995, Chişinău). Biografia ei este una exemplară pentru un artist. Ştim că a făcut studii la Şcoala de Arte Frumoase din Chişinău (1931), la Academia de Arte din Bruxelles (1934) şi la Academia de Arte Frumoase din … Continue reading Sculptoriţa Claudia Cobizev
Chișinău, orașul meu 