17 iulie 2019 se împlinesc 583 ani de la prima atestare documentară a orașului Chișinău. Prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436, localitate aşezată pe malul râului Bâc. „La Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la Fântâna unde este Seliștea Tătărească în dreptul Păduricii” – aceasta este prima mențiune istorică a numelui actualei … Continue reading Chișinău, orașul meu natal
Monografia„Istoria cartofiliei Basarabene” de Aureliu Ciobanu, Contsantin Gh. Ciobanu este un Catalog cartofil ilustrat, Volumul I, perioada 1896-1917. În Cuvânt-Înainte, semnat de Mihai Ursu, director general al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală al Republicii Moldova, se menționează că „apariția unei monografii despre cărțile poștale ilustrate cu tematică basarabeană este așteptată nu doar de către colecționari, ci în aceeași măsură și de persoanele care … Continue reading Istoria cartofiliei Basarabene
Volumul „Artiști notorii ai scenei lirice naționale: soprana Anastasia Dicescu”, semnat de autorii Victor Ghilaș, Aurelian Dănilă, este un studiu fundamental despre o personalitate marcantă a artei lirice naționale din perioada interbelică. Anastasia Dicescu face parte din galeria artiștilor basarabeni, care au dat strălucire și forță liricii feminine, cântăreața evidențiindu-se atât la Chișinău, cât și la Iași, Cernăuți, Cluj, București, dar și la Odesa, … Continue reading Artiști notorii ai scenei lirice naționale: soprana Anastasia Dicescu
Străzile unui orașe există în timp mai mult decât locuitorii acestuia. Au primăveri, toamne,… si pot să cunoască diferite schimbări, să îmbătrânească, dar să și întinerească. Ce cunoașteți voi oare despre str. Armeneasca? Foarte puține sau chiar nimic. E clar că in zilele noastre puțin sunt interesați să citească o carte de istorie plictisitoare, iar in timpul liber avem ceva mult mai important de făcut. … Continue reading Strada Armenească
În acest an se împlinesc 60 de ani, de când satul Ciocana Nouă a fost inclus în hotarele Chișinăului și a apărut sectorul Ciocana (1959). În 1959 pe ecrane a apărut filmul artistic „Cântec de leagăn” (Колыбельная) în regia lui Mihail Kalik după scenariul semnat de Avenir Zak și Mihail Kuznețov. Imaginea: Vadim Derbeniov. Sectorul Ciocana a devenit subiect de film în două pelicule, produse … Continue reading Ciocana Nouă: pagini de film
Noutăți editoriale Scrierile despre Chișinău, scrise de Iurie Colesnic, istoric literar, cercetător al istoriei ținutului natal cu spirit enciclopedic, s-au bogățit cu o lucrare voluminoasă – Chișinăul nostru și vraja neuitării, apărută sub egida Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în 2018. Cartea totalizând 632 de pagini ale istoriei Chișinăului, ne vorbește despre trecutul și prezentul urbei, diverse monumente, locuri istorice ale Chișinăului, dar și personalități marcante … Continue reading Chișinăul nostru și vraja neuitării: o nouă pagină a istoriei orașului
La 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat la Chișinău, Unirea Basarabiei cu România, fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare. Din cei 135 de deputați ai organului legislativ moldovean, 86 au votat pentru, doar 3 împotrivă – de origine rusă … Continue reading 27 martie 2019: un an după Centenarul Unirii
Экскурсия, организованная библиотекой Христо Ботева, филиалом Муниципальной библиотеки им. Б.П. Хашдеу состоялась не в обычный день, а во Всемирный День Поэзии. Continue reading Экскурсия в День поэзии
Noutăți editoriale Această carte este rezultatul dialogului cultural dintre cele două maluri ale Prututlui ca urmare a semnării în 2011 a acordului de cooperare culturală între România și Republica Moldova. În luna mai 2012, la vremea împlinirii a două secole de la anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru de către Rusia, Muzeul Național de Istorie a României a organizat o expoziție, întitulată „Basarabia 1812 … Continue reading Basarabia 1812 – 1947. Oameni, locuri, frontiere
Monumentul-izvor în memoria victoriilor de la Mărăști și Mărășești de la Chișinău a fost ridicat datorită eforturilor depuse de generalul Georgescu (cunoscut drept Generalul Pion Georgescu), ex-președinte al Ligii Culturale din Chișinău în perioada interbelică, acesta fiind susţinut în acţiunile sale de garnizoana Buiucani. Monumentul era amplasat pe drumul Chișinău-Buiucani (în apropiere de str. Vasile Lupu), fiind unul impunător atât ca dimensiuni, cât și ca … Continue reading Monumentul-izvor General Pion
Chișinău, orașul meu 