Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – portret din profil cultural


Raţă, Valeriu. Biblioteca Municipală portret din profil cultural : (Cronici, consemnări şi recenzii). – Ch. : [S. n.], 2013. – 260 p. Cartea „Biblioteca Municipală portret din profil cultural” este un omagiu adus Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chişinău, o culegere de texte semnate de Valeriu Raţă – redactor şi lector al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BilioPolis. În Argument autorul trece în … Continue reading Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” – portret din profil cultural

Chișinăul vechi în grafică


Departamentul Memoria Chișinăului vă propune spre vizualizare expoziția virtuală Chișinăul vechi în grafică, realizată de artistul plastic Constanța Abălașei-Donosă (Brăila, România). Colecția de pictură-grafică a fost donată Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” în anul 2011, în cadrul Coferinței Internaționale Chișinău – trecut și viitor organizată de Biblioteca Municipală cu ocazia aniversării a 575-a de la atestarea documentară a municipiului Chișinău. Actualimente lucrările se găsesc în colecția … Continue reading Chișinăul vechi în grafică

Vasile Lașcov… ecuația cu o singură soluție


  Vasile Lașcov (cunoscut cu numele Vasile Lașcu) – poet, dramaturg, publicist și critic de teatru, născut la Chișinău.  Vasile Lașcov   Scriitorii au darul de a-şi intui destinul. Fiindcă ei nu-şi concep viaţa fără cărţi. Mai toţi scriitorii mari sunt şi înveteraţi bibliofili. Vasile Laşcov n-a fost o excepţie. Memorialistul Nicolai N. Tolmacevski scrie despre el în lucrarea manuscris Văzute şi auzite în veacul … Continue reading Vasile Lașcov… ecuația cu o singură soluție

Afișul cinematografic din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei


Acest articol face referință la cinematografia moldovenească, încă de la începuturile ei, în perioadă când era componentă a URSS. Filmele realizate în RSSMoldovenească cuprinde  perioada anilor ’60-’80 ai sec. XX și numără 85 de unităţi. Fiecare film are și un afiș. Colecţia de afişe a filmelor artistice produse la studioul Moldova-Film include afişele filmelor artistice produse în colaborare cu alte cinematografii, afişele premierelor filmelor artistice, … Continue reading Afișul cinematografic din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Locuri de agrement din Chișinău. Cafeneaua Manikov (sf. sec. XIX – anii ’30. sec. XX)


            În Chișinăul de azi e ușor să găsești un loc pentru odihnă ori să mănînci ceva. Deși un renumit arhitect francez, venit la Chișinău se întreba unde se odihnesc chișinăuienii, pentru că nu sunt pub-uri, totuși, cred că acestea sunt multe. Oricum, indiferent cum stau lucrurile în acest sens, totuși, în continuare vă propunem să lecturați pentru a vă … Continue reading Locuri de agrement din Chișinău. Cafeneaua Manikov (sf. sec. XIX – anii ’30. sec. XX)

File din istoria instituțiilor hoteliere din Basarabia. Contribuții cartofilice (a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX)


Vă propunem un articol despre hotelurile din Chişinău din a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX, printre care era şi hotelul Suisse, amplasat în actualul edificiu al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Imaginea fotografică, conservată în cartea poştală ilustrată, materializată într-o comunicare, repu­ne în drepturi statuarea cărţii poştale ca valoare patrimonială cu valenţă documentară, artistică şi muzeografică, care transmite mărturiile cele mai reprezentative din patrimoniul arhitectonic şi … Continue reading File din istoria instituțiilor hoteliere din Basarabia. Contribuții cartofilice (a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX)

Unele considerații privind difuzarea cărții vechi tipărite la Chișinău


După anexarea Basarabiei la Imperiul ţarist, în 1812  Biserica Ortodoxă din această provincie a fost subordonată autorităţilor ecleziastice din capitala imperiului. Gavriil Bănulescu-Bodoni, numit în scaunul mitropoliei, a deschis o tipografie la Chişinău în anul 1814, de sub teascurile căreia în anii următori au ieşit cărţi preponderent de factură religioasă. Tipăriturile erau scoase în tiraje mari, încât să acopere necesităţile preoţilor din biserici şi mănăstiri, … Continue reading Unele considerații privind difuzarea cărții vechi tipărite la Chișinău

Teodor PORUCIC – istorii vesele şi triste


Vă propunem un articol despre Teodor Porucic, ilustru geolog, arheolog, unul dintre colaboratorii lui Alexei Şciusev care a participat la elaborarea planului general de reconstruire a oraşului Chişinău. Făcând parte din generaţia lui Ion Pelivan, Teodor PORUCIC a fost unul dintre puţinii basarabeni, care s-a încumetat să treacă Prutul şi să încerce să obţină studii nu în Rusia, ci în România. După el au venit … Continue reading Teodor PORUCIC – istorii vesele şi triste

Edificiul Comunitatea Hârbovăț a Surorilor de caritate din Chișinău (sf. sec. XIX – înc. sec. XX) – Imagine și istorie


Patrimoniul cultural şi istoric al oraşului Chişinău îl constituie monumentele istorice şi de artă. Multe dintre acestea au luat forma cărţii poştale ilustrate (vedere), care a devenit o sursă informativă cu un rol de prim plan, iar autorul imaginii de corespon­dent „pe teren”, care transmite publicului imagi­nea încărcată cu autenticitate. În acest context se înscriu şi cele trei vederi cu imaginea clădirii Co­munitatea Hârbovăţ a … Continue reading Edificiul Comunitatea Hârbovăț a Surorilor de caritate din Chișinău (sf. sec. XIX – înc. sec. XX) – Imagine și istorie

Чтобы память не осталась бездомной


         Vă propunem un articol publicat în ziarul “Kisinevskie novosti” despre Alexei Şciusev, arhitect-academician, istoric și teoretician al artei. Ziarista Elena Roitburd scrie despre participarea renumitului arhitect la elaborarea concepţiei de dezvoltare urbană a orașului Chişinău, despre contribuția sa la proiectarea edificiilor noi şi restabilirea oraşelor din fostul imperiu sovietic distruse în timpul războiului.          Говоря «весь мир», мы не преувеличиваем. Потому что именно Щусев стал автором проекта мавзолея на Красной площади в Москве, где … Continue reading Чтобы память не осталась бездомной