Pe când în celelalte două provincii, care au trăit sub un regim străin, în Ardeal şi Bucovina, s-a închegat repede o viaţă cul¬turală românească mai mult sau mai puţin intensă, Chişinăul zace într-o somnolenţă culturală care-i caracteriza şi sub stăpânirea rusă. Aceasta se datoreşte, pe lângă condiţiunile speciale ale vieţii de aici, şi lipsei unui focar de cultură românească superioară. O universitate ar atrage forţele … Continue reading Istoria culturală a Chişinăului

Istoria Orasului IILa anul 1789 Chişinăul din nou fu incendiat şi arde în aşa măsură, încât o parte din populaţia oraşului se strămută pe moşia Buicanilor. Din aceste timpuri avem şi o mărturie a unui călător german von Reuner, care vizitând Chişinăul în anul 1793, scrie că el este “un mic loc fără însemnătate” cu locuitori Moldoveni, Greci şi Evrei.Prin urmare, Chişinăul, în a doua … Continue reading Istoria oraşului Chişinău

Istoria Oraşului I Chişinăul este unul din puţinele oraşe, al cărui nume n-a suferit nici un fel de schimbare în cursul unui rând de veacuri. Şi în vremea lui Alexandru cel Bun, numele Chişinăului se pronunţa ca şi astăzi. In cele mai multe acte numele lui figurează astfel: Chişinău, în unele Chişnău, formă populară întrebuinţată şi acuma, foarte rar — Cheşeneu, iar în documentele slavoneşti … Continue reading Istoria oraşului Chişinău (I)

Dacă cineva ar vroi să-şi facă o idee oarecare asupra populaţiei Basarabiei după oraşele ei, ar cădea în cele mai cumplite greşeli. Oraşele Basarabiei nu sunt emanaţia naturală a satelor din jurul lor, expresiunea logică a vieţii locuitorilor din Basarabia, cu alte forme sociale şi economice, dar cu acelaşi suflet, cu aceeaşi limbă, cu aceleaşi datini şi obiceiuri. Oraşele Basarabiei sunt cu desăvârşire străine sufletului … Continue reading Populaţia Chişinăului: 1818-1912