Primul Congres al Țăranilor din Basarabia/ Dinu Poștarencu

(Fragment din Chişinăul în timpul evenimentelor social-politice din 1917 de Dinu Poștarencu)

Încă la 1/15 aprilie 1917, presa rusă de la Chișinău a anunţat despre existenţa în Basarabia a unui grup de iniţiativă care își asumase sarcina să organizeze o filială basarabeană a Uniunii Țăranilor din toată Rusia. Persoanele interesate urmau să solicite informaţii referitoare la această uniune de la directorul redacţiei revistei rusești „Agricultura Basarabiei“, N. K. Moghileanski, la reședinţa acestuia din Chișinău de pe strada Inzov 12.

Iniţial, a avut loc un congres al Sovietului de Deputaţi ai Ţăranilor din Rusia, care și-a deschis lucrările la Petrograd, în ziua de 4/17 mai110. Reprezentanţii garnizoanei din Chișinău, reuniţi în Palatul Libertăţii, l-au ales în calitate de delegat la acest congres pe subofiţerul Aleksandr Ghinţ.

Întruniţi la Chișinău în intervalul 21–24 mai/3-6 iunie 1917, delegaţii Primului Congres al Țăranilor din Basarabia au dezbătut o serie de chestiuni de ordin funciar. Punând în discuţie și problema „despre felul de ocârmuire în viitoarea Rusie”, ei au considerat că numai formarea republicii federative și acordarea celei mai largi autonomii tuturor popoarelor din Rusia „va răspunde năzuinţelor întregului popor revoluţionar”.

La 23 mai, corespondentul ziarului „Noutăţile Odesei” („Odesskie novosti”) a transmis de la Chișinău despre acest congres: „S-a deschis congresul ţăranilor guberniei Basarabia, la care s-au prezentat aproape 800 delegaţi ai diferitelor naţionalităţi din gubernie. Încă de la început s-a observat un antagonism aspru între partea rusă și cea moldoveană a congresului, susţinută de conducătorii Partidului Naţional Moldovenesc, sub pretext că rușii ar fi aspirat la îngustarea drepturilor moldovenilor. Agitaţia liderilor Partidului Moldovenesc a adus până la schismă. Moldovenii au părăsit ședinţa. Prin intermediul membrului Consiliului muncitorilor deputaţi din Petrograd, Sokolov, care se găzduiește la Chișinău, și a conducătorilor ruși ai congresului, conflictul s-a aplanat în urma cesiunilor maximale ale moldovenilor”.

Nikolai D. Sokolov, care era vicepreședinte al Sovietului de Deputaţi ai Muncitorilor și Soldaţilor din Petrograd, s-a aflat câteva zile în Chișinău. Comitetul unit al Organizaţiei social-democrate din Chișinău și al organizaţiei „Bund“ anunţase publicul că în ziua de duminică, 21 mai/3 iunie 1917, la teatrul-circ din Chișinău, Nikolai D. Sokolov urma să ţină o conferinţă cu tema „Sarcinile revoluţiei”.

(Fragment apărut în Identitățile Chișinăului: Ediția a 5-a / Coordonatorii volumului: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău, 2020, pp. 9-28).

Leave a comment