Ecouri din Chișinăul de altădată

(Fragment din Chişinăul în timpul evenimentelor social-politice din 1917 de Dinu Poștarencu)

În pofida stării de război, a problemelor create de această stare și a aflării Basarabiei în apropierea frontului, viaţa cotidiană a Chișinăului își continua cursul ca înainte de izbucnirea conflagraţiei mondiale. Funcţionau instituţiile de învăţământ, activau unităţile comerciale, circula tramvaiul, se editau ziare, teatrele invitau spectatorii.

La 12/25 martie 1917, zi de duminică, trupa Teatrului Dramatic din Odesa a prezentat la teatrul Adunării Nobilimii două spectacole: unul în orele de dimineaţă, pentru copii (spectacolul „Cenușăreasa”), și altul seara (spectacolul „Un cuib de nobili” după povestirea lui Ivan Turghenev).

Din septembrie 1916, la teatrul „Expres“ din Chișinău dădea reprezentaţii teatrale trupa ucraineană de actori, alcătuită din 50 de persoane și condusă de Pavlo V. Prohorovici, care juca în turneu. Din cauza condiţiilor grele cauzate de război, trupa era alcătuită, în cea mai mare parte, din actriţe, dintre care excela Ana (Gana) P. Zatârkevici. Se bucurau de aprecierea spectatorilor și actriţele Kușnariov, Alekseenko, Andreev și Şevcenko. La 6/19 ianuarie 1917, această trupă a prezentat la teatrul „Expres“ piesa „Taras Bulba“, la 8/21 ianuarie 1917 – piesa „Vampirul“, la 8/21 februarie 1917 – o piesă despre hatmanul ucrainean Ivan Mazepa, iar în seara zilei de 12/25 martie 1917 – piesa „Hmara“, cu cântece și dansuri.

Își face apariţia un nou ziar chișinăuian. În ziua de 7/20 aprilie 1917, la Chișinău vede lumina tiparului primul număr al ziarului în limba rusă „Basarabia liberă“ („Свободная Бессарабия“), în urma transformării organului oficial al administraţiei basarabene „Buletinul regiunii Basarabia“ („Бессарабские областные ведомости“). Adresa redacţiei: strada Pușkin, clădirea Cârmuirii Guberniale. Redactor: A. C. Schmidt.

În ziua de duminică, 30 aprilie/13 mai, în sala Casei Eparhiale din Chișinău a avut loc un concert de caritate în beneficiul Uniunii ostașilor schilodiţi din Rusia și Azilului-atelier din Basarabia, pe care l-a susţinut pianista Vekker, solista Teatrului Orășenesc din Odesa, A. P. Dicescu, violonistul virtuos C. A. Bibescu, baritonul Malaneţchi, pianistul Conservatorului din Petrograd, Mihail A. Hariton. Organizatoare: A. M. Russo. Biletele s-au vândut la magazinul muzical al proprietarei B. V. Belousova. Pianistul Mihail A. Hariton a mai susţinut un concert în Casa Eparhială, la 14/27 mai 1917, zi de duminică, cu participarea sopranei chișinăuiene Sofia A. Cerchez și a tenorului N. I. Kotov, artist al Operei din Moscova.

La 12 mai, în Chișinău s-a desfășurat o adunare a Uniunii cadrelor didactice, la care a fost definitivată formarea biroului acestei uniuni în următoarea componenţă: președinte – N. Pelipenko, vicepreședinţi – S. Javroţki și P. Iankovski, candidaţi la funcţia de vicepreședinte – A. Mociulski, L. M. Orlova, A. Şulga, N. Babânin, I. Zubovski și A. Rumici, înlocuitori ai acestora din urmă – S. Orlov, L. S. Orlova, M. Hammer, L. Kulin și G. Zavadovski.

Pe data de 14/27 mai 1917, potrivit anunţului din presă, în incinta Primăriei orașului Chișinău urma să se desfășoare o adunare a Societăţii pictorilor, care, precum se precizează în anunţ, fusese închisă de vechiul regim cu zece ani în urmă. La adunare erau invitaţi să participe și profesorii de desen.

La 16/29 mai 1917, în sala Adunării Nobilimii din Chișinău a avut loc un miting al sioniștilor. În mod deosebit au atras atenţia drapelele cu lozinca „Palestina pentru evrei”.

Organizaţia ucraineană Rada „Prosviti“, cu scopul de a spori fondul naţional al Ucrainei, și-a propus să realizeze în centrul Chișinăului un program artistic: în cursul zilei de 21 mai/3 iunie, în Grădina Publică să se desfășoare o serbare, cu participarea unei orchestre militare și a unui cor ucrainean, cu dansuri și declamaţii, iar seara, în pavilionul Adunării Nobilimii, să fie prezentată o comedie în trei acte.

La 22 mai/4 iunie 1917, conform avizului din presă, în localul Bibliotecii Orășenești din Chișinău (intrare prin pasajul clădirii Primăriei), era programată convocarea adunării de fondare a Societăţii Universităţilor Populare.

Prin petiţia din 26 mai, reprezentanţii Uniunii creștinilor unificaţi i-au adus la cunoștinţă arhiepiscopului Anastasie al Chișinăului și Hotinului că uniunea s-a pronunţat pentru admonestarea învăţătorilor moldoveni, care au adoptat rezoluţia de a scoate portretul arhiepiscopului Serafim al Chișinăului și Hotinului, expus în sala de concerte a Casei Eparhiale din Chișinău. După ce le-a ascultat cererea, arhiepiscopul a permis organizaţiilor creștine să folosească gratuit această sală pentru desfășurarea adunărilor sale generale.

(Fragment apărut în Identitățile Chișinăului: Ediția a 5-a / Coordonatorii volumului: Sergiu Musteață, Alexandru Corduneanu. Chișinău, 2020, pp. 9-28).