În anul 1942 la data de 5 noiembrie, în satul Căinarii-Vechi, jud. Soroca s-a născut Eugenia Manea-Cernei. La acea vreme nimeni nu putea prezice că în câteva decenii acest nume va însemna atât de mult pentru sfera certătărilor în domeniul botanicii.
Satul natal a constituit „laboratorul primar” în care s-au înfiripat şi s-au dezvoltat numeroasele talente ale Eugeniei Manea. Natura plaiului natal au determinat-o probabil, după absolvirea şcoalii medii din Frumuşica, să devină studentă a Universităţii din Tiraspol. Domeniul ales pentru studiu a fost nu altceva decât ştiinţe naturale şi geografie, secţia biologie şi chimie.

După absolvire lucrează profesoară de chimie şi biologie în şcoala medie din Văleni, judeţul Cahul, timp de un an, urmându-și doctorantura la Institutul de Botanică „V.L.Komarov” din Sankt Petersburg.

Graţie unei stagieri (aa. 1966-1967) în renumitele sere ale institutului s-a specializat în domeniul plantelor tropicale şi subtropicale. Realizându-şi doctoratul în anii 1971-1973, cercetând particularităţile anatomo- morfologice ale organelor reproductive ale reprezentanţilor familiei Araceae, iniţiază o nouă etapă, cea de cercetător, savant.

Până în anul 1999 va activa în Grădina Botanică (Institut) a AŞM, în cadrul laboratorului „Floricultură”, cu excepţia a.a.1978- 1980, când s-a ocupat de studiul anatomo-morfologic al fructului şi seminţei la 22 de reprezentanţi din familiile Berberidaceae, Ceratophyllaceae, Paeoniaceae şi Ranunculaceae în cadrul laboratorului „Anatomia plantelor”.

A fost printre primii botanişti, care au contribuit la transferarea genofondului de plante din vechea Grădină Botanică, actualul Dendrarium, în spaţiul nou de astăzi.
A trecut toate etapele specifice unui om de ştiinţă: de la cercetător ştiinţific inferior (1970-1978), superior (1978-1989), până la – coordonator (1989-1999).
Din Sankt–Petersburg, încă doctorandă fiind, a adus cca 200 specii noi, mai târziu aduce şi testează sute de specii şi soiuri, astfel contribuind esenţial la înnobilarea genofondului de plante ornamentale.
Mereu înconjurată de frumos, de plante, practic se dizolvă în lumea lor, transformându-se într-o zână ocrotitoare a acestora şi un cercetător tenace, ce le cunoaşte şi le înţelege tainele.

Pe parcursul vieții semnează cărțile: Curcube de flori 1980 (în colab.); Țvetî i fantazia 1987 (de popularizare a artei aranjament floral); Clepsidra cu flori 2001 (eseuri); Cad ploile-amintiri 2005 (versuri); Lângă rugurile toamnei 2005 (cântece); Valori eterne sau cântece de-ntors cocorii 2006; Sub poleiri de lună 2008 (cântece, versuri, cugetări); Întâiul gând ți se cuvine Ție, Doamne 2009 (cântece).

Activitatea de cercetare a fost prezentată şi apreciată înalt în cadrul a numeroase congrese, conferinţe, seminare, expoziţii ştiinţifice. În baza investigaţiilor în domeniul întroducerii şi ameliorării plantelor decorative dna Eugenia Manea-Cernei a publicat 110 lucrări ştiinţifice şi a fost distinsă cu două medalii de argint şi două de bronz de către EREN din Moscova.
Rezultatele cercetării s-au conturat în implementări cu pondere. Spaţiile verzi din localităţile urbane şi rurale ale ţării sunt decorate cu mai bine de 40 de specii şi soiuri de stânjenei şi cepe decorative. Este coautor al „Sortimentului de plante decorative pentru amenjarea spaţiilor verzi din Moldova” – recomandare practică pentru specialiştii în domeniu.
A pregătit un doctor în biologie şi numeroşi studenţi, specialişti în domeniu, care prin intermediul practicilor, seminarelor au asimilat nu numai informaţie academică, dar şi lecţii de estetică, etică şi de omenie.

Astăzi, la împlinirea celor 80 de ani, vă dorim multă sănătate, să ne fiţi alături timp îndelungat cu vorba şi sfatul şi să ne bucuraţi cu noi şi noi lucrări!

La mulţi ani, Multstimată Doamnă!

Surse:

JOURNAL OF BOTANY VOL. IX, NR. 2 (15), 2017 / resursă web: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Eugenia%20Manea-cernei%20%E2%80%93%20la%20varsta%20intelepciunii.pdf?fbclid=IwAR2U5dsykL_GLS5Q-55plb4WaYGQwDjlUW-ddzBIizVqtBC6TEGZbGMuT5I – P. 130-131.