Astăzi se împlinesc 85 de ani de la nașterea cântăreței de operă Ludmila Erofeeva. A dat dovadă de un talent desăvârșit, care s-a manifestat timp de 29 de ani pe scena teatrelor de operă, fiind, cu părere de rău, mai puțin vizibilă decât alți artiști din generația ei.

Ludmila Vasilevna Erofeeva s-a născut la data de 13 septembrie 1937, în orașul Tver, Federația Rusă și a decedat la 11 martie 2003 la Chișinău. A fost o cântăreață de operă (soprană) din Republica Moldova.

A absolvit Școala de muzică pentru copii „Musorgski” (în 1951) și Școala de muzică din orașul Kalinin, actualmente Tver (1951–1955), cât și Institutul Muzical Pedagogic „Gnesin”^⁠ din Moscova (1955–1960) la profesorii N. Verbova și O. Fiodorovskaia-Slavinskaia.

Din 1960 și până la destrămarea Uniunii Sovietice (1989), a fost solistă a Operei Naționale din Chișinău. Poseda o voce frumos timbrată și aptitudini scenice deosebite. A realizat un număr mare de roluri în opere :

• Marfa în Mireasa țarului^⁠ de Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov;

• Rozina în Bărbierul din Sevilla de Gioachino Rossini;

• Margareta în Faust de Charles Gounod;

• Iolanta în Iolanta^⁠ de Piotr Ilici Ceaikovski;

• Prilepa în Dama de pică de Piotr Ilici Ceaikovski ;

• Violetta în Traviata de Giuseppe Verdi – în decembrie 1962, dirijorul Mihail Caftanat, regizorul G. Ghelovani și scenograful N. Iacovlev au propus publicului chișinăuian o nouă premieră – „Traviata” în care Ludmila Erofeeva a jucat grațios rolul Violetei.

• Desdemona în Otello de Giuseppe Verdi – La serbarea a 400 de ani de la nașterea lui Shakespeare, la Chișinău a fost jucată opera Otello, unde Ludmila Erofeeva, alături de Valentina Savițkaia, au avut rolul Desdemonei. În ziarul „Cultura Moldovei” din 15 martie 1964 s-a scris despre Ludmila Erofeeva că „a creat o imagine de mare farmec scenic, subliniind noblețea, tandrețea și integritatea eroinei operei. Iar spectacolul muzical a fost foarte reușit. Erofeeva se distinge prin muzicalitatea ei perfectă, care a ajutat-o ​​să găsească accente incitante în formularea ei. Cu ce ​​emoție a cântat o poveste de dragoste despre o salcie, cât de convingător a transmis prin muzică angoasa Desdemonei!”

• Leonora în Trubadurul, idem;

în operete:

Adele în Liliacul de Johann Strauss;

Arsena în Voievodul țiganilor, idem.

Erofeeva a interpretat și lucrări de lirică vocală ale compozitorilor autohtoni Ștefan Neaga, Eugen Coca, A. Stârcea, V. Rotaru ș.a. a susținut numeroase turnee în țară și peste hotare: în Marea Britanie, Egipt, Bulgaria și alte țări, a cântat în mai multe teatre ale Uniunii Sovietice, mai ales în orașul său natal Tver.

A primit titlurile de Artistă Emerită a RSSM (1963), Artistă a Poporului din RSSM (1967), Artistă a Poporului din URSS (1976), cât și Ordinul „Insigna de Onoare”.

Artista a murit la Chișinău la 11 martie 2003. A fost înmormântată la Cimitirul Armenesc. Despre ea s-a scris puțin, deși s-a remarcat ca un adevarăt talent în ale operei.

Bibliografie:

COLESNIC, Iurie. Ludmila Erofeeva. In: Femei din Moldova. Chișinău, 2000, pp. 110.

Дэнилэ, Аурелиан. Часть вторая (1945-1990). In: Опера Молдовы. Chișinău, 2008, pp. 152-153.

Surse foto:

https://www.kino-teatr.ru/teatr/acter/sov/492999/bio/

Literatura și arta Moldovei (enciclopedie). Chișinău: 1985.