Este foarte bine cunoscut faptul că orașul Chișinău a fost practic distrus în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, însă este mai puțin cunoscut faptul că o mare parte din distrugeri nu au fost provocate nemijlocit de acțiunile militare în cadrul ofensivei germano-române din 1941 sau operațiunii Iași-Chișinău din 1941. Multe clădiri au fost distruse de către Armata Roșie în retragere și nu în timpul luptelor pentru oraș. A fost organizat un grup de 480 de activiști de partid, în frunte cu căpitanul I. A. Muhin, care în zilele de 15-16 iulie 1941 aruncă în aer și incendiază mai multe clădiri de importanță majoră din Chișinău. Având în vedere faptul că Armata Roșie suferea înfrângeri grave în vara anului 1941 și era nevoită să se retragă, în multe regiuni care nu mai puteau fi menținute sub controlul Armatei Roșii a fost aplicată tactica pământului pârjolit. Scopul urmărit de Armata Roșie a fost distrugerea obiectivelor strategice din Chișinău pentru ca ele să nu poată fi folosite de administrația și armata română, iar restaurarea acestor obiective să provoace pierderi economice.  

La 15 iulie 1941, unități din cadrul  Corpului 3 Armată Român și ale  Corpului 54 Armată german ajung la periferia Chișinăului, iar în după-amiaza zilei de 16 iulie 1941 preiau controlul asupra orașului. Soldații români și germani care au intrat în Chișinău au văzut un oraș mutilat, cu multe clădiri dinamitate și incendiate de către Armata Roșie.

Printre clădirile distruse sau avariate se numărau:

1. Primăria orașului;
2. Directoratul Basarabiei;
3. Sediile poliției;
4. Instituții militare – Cercul Militar, sediul Corpului III Armată, cazărmile, Centrul de recrutare;
5. Pompieria;
6. Banca Națională;
7. Mitropolia;
8. Casa Eparhială;
9. Catedrala nouă (incendiată);
10. Poșta centrală și oficiile P.T.T.
11. Centrala telefonică;
12. Centrala telegrafică;
13. Postul Radio Basarabia;
14. Spitale;
15. Hoteluri;
16. Piața Nouă;
17. Tipografii;
18. Uzina de apă;
19. Uzina electrică;
20. Depoul de tramvaie;
21. Liceul Militar, Liceul „Alexandru Donici”, Liceul „Mihai Emiscu” Fabrici, depozite, magazine, case private ș.a.

Unele dintre aceste clădiri au fost restaurate de către administrația românească, altele au rămas avariate. În fond, vechiul Chișinău a fost distrus practic din temelii în cadrul acțiunilor militare din 1944 pe teritoriul Basarabiei. Orașul a fost reconstruit destul de repede și către sfârșitul anilor 1950 urmele războiului deja nu mai puteau fi observate. Din păcate Chișinăul a avut altă soartă decât Dresda, orașul fiind, în mare parte, reconstruit fară a ține cont de trecutul său și conservarea patrimoniului.

Vă propunem să vedeți cum arăta Chișinăul imediat după ce a fost preluat de către armata română și germană.

---

Bibliografie:

Osadcenco Radu. Chișinău 1918: Ghid-album al orașului. Chișinău: Editura Epigraf, 2018.- p. 231;

Историческая справка: кто разрушил Кишинёв во Второй Мировой Войне [online]. [Accesat 15. 07. 2021]; Available: from URL: https://locals.md/2017/istoricheskaya-spravka-kto-razrushil-kishinyov-vo-vtoroy-mirovoy-voyne/