ANIVERSĂRI – 2015

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, instituție de învățămînt superior, înființată în anul 1940 cu denumirea Conservatorul Moldovenesc de Stat.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice este situată pe strada A. Mateevici, nr. 111. Clădirea de pe strada A. Mateevici, nr. 111 (fostul Gimnaziu nr. 3 de băieți) a fost construită, ca pension pentru copii de nobili, după proiectul arhitectului V. Țiganco, avizat în 1902, finisat în 1905. Clădirea a fost cedată în același an Ministerului Învățămîntului, devenind sediul gimnaziului. În timpul Primului Război Mondial, din 1914 pînă în 1918, în interiorul clădirii a fost dislocat Spitalul Militar. În această clădire, din decembrie 1917 pînă la 27 martie 1918, și-a ținut lucrările Sfatul Țării. La 27 martie 1918, aici s-a votat Actul Unirii. În anii interbelici, clădirea a trecut în adminstrarea Ministerului Educației Naționale, iar din anul 1934 a devenit sediul Facultății de Științe Agronomice a Universității din Iași, filiala din Basarabia. În perioada postbelică a fost blocul adminstrativ al Institutului Agricol.

Este prima instituție de învățămînt artistic din Chișinău – Conservatorul de muzică și artă dramatică – a fost fondată la 1 ianuarie 1919. În anul 1928 instituția a fost numită Conservatorul „Unirea” în cinstea sărbătoririi jubileului de 10 ani de la Marea Unire.

Academia este succesoarea Conservatorului de Stat din Chișinău, fondat în anul 1940, și a instituțiilor de învățămînt muzical care și-au desfășurat activitatea la Chișinău, începînd cu anul 1919, cînd la inițiativa lui George Enescu a fost înființat Conservatorul „Unirea”. Pe parcursul istoriei sale, instituția și-a schimbat de mai multe ori denumirea și structura. Inițial, la Conservator se făceau studii doar în domeniul muzicii. La sfîrșitul anilor 60 se înființează primele grupe de studenți la specialitatea Actorie.

Directoarea primei instituții de învățămînt artistic a fost Anastasia Dicescu, renumita cîntăreață de operă, președinta Societății muzicale române din Basarabia, care a avut un rol deosebit atît în organizarea și desfășurarea activității instituției, cît și în dezvoltarea culturii basarabene. Conservatorul reprezenta o instituție privată, cu taxă anuală, fiind parțial subvenționată de stat. Primii profesori care au activat la Conservatorul „Unirea” a fost A. Dicescu și A. Adăscălița la canto, V. Onofrei la pian, I. Fincheli la vioară, M. Șildcret la violoncel, S. Usinevici la instrumente aerofone, I. Lecca la declamație, M. Berezovschi și T. Porucic la teoria muzicii. Componența corpului didactic se complementa treptat cu noi cadre, mărindu-se respectiv și numărul studenților. Mai multe informații referitor la această instituție găsiți în cartea Almanah enciclopedic: perioada de tranziție anii 1989-2008, scrisă de Ioan Gh. Odainic.

Din anul 1957 poartă numele compozitorului Gavriil Musicescu. În anul 1963 este reorganizat în Institutul de Stat de Arte G. Musicescu.

În anul 1965, deja în cadrul Institutului de Stat al Artelor (fondat în baza Conservatorului, în anul 1964), se crează Catedra regie și arta actorului, iar din anul 1988 – Facultatea Artă Teatrală (în prezent, Teatru, Film și Dans). Facultatea Arte Teatrală este fondată în anul 1984.

În structura ei actuală, Academia de uzică, Teatru și Arte Plastice a fost instituită în baza reorganizării Universității de Stat a Artelor (înființată prin comasarea Academiei de Muzică „G, Musicescu” și a Institutului de Stat al Artelor, în 1999), la 1 septembrie 2002.

În prezent, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice acoperă toate domeniile de învățămînt artistic universitar și postuniversitar, iar în iulie 2006  fost acreditată, iar trei ani mai tîrziu, în iulie 2009 a obținut certificatul de acreditare științifică.

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice dispune de un corp profsoral-didactic format din personalități cunoscute ale muzicii, teatrului, artelor plastice, precum I. Josanu, M. Munteanu, Gh. Mustea, Gh. Ciobanu, A. Durbală și alții.

Pregătește interpreți de muzică clasică, muzică ușoară și muzică populară, compozitori, dirijori, muzicologi. Printre absolvenții instituției sunt artiști ai poporului și laureați ai uor premii naționale și internaționale: Maria Bieșu, Serghei Lunchevici, Tamara Ciobanu, Eugen Doga, Veronica Garștea,  Mihai Munteanu și alții.

În prezent, la Academie își fac studiile circa 1200 de studenți și activează circa 400 de cadre didactice. Academia de muzică, Teatru și Arte Plastice încorporează patru facultăți:

1. Artă instrumentală, Compoziție și Muzicologie.
2. Artă vocală, Dirijat și Pedagogie Muzicală. Facultățile muzicale ale AMTAP pregătesc specialiști în toate domeniile artei muzicale: muzică academică: compoziție, muzicologie, interpretare instrumentală, canto academic, dirijat coral și simfonic; muzică populară: interpretare instrumentală, canto, etnomuzicologie; muzică ușoară și jazz: interpretare instrumentală și canto.
3. Teatru, Film și Dans. La această facultate sunt pregătiți specialiști în toate domeniile artei teatrale, artei cinematografice, artei coregrafice și managementului cultural-artistic. Absolvenții facultății activează în toate teatrele din Rpublica moldova, la Compania „Teleradio-Moldova”, în instituțiile de cultură, la Studioul „Moldova-Film”, în calitate de actori, regizori, dramaturgi, scenariști, teatrologi, pedagogi, maeștri de balet, directori și manageri de teatru, de cămine culturale.
4. Arte Plastice. La această facultate sunt pregătiți specialiști în toate domeniile artelor plastice: pictură, grafică, sculptură, artă decorativă aplicată, design interior, design vestimentar, design textil.

Academia oferă studii universitare (licență și masterat) la toate specialitățile, precum și studii de doctorat la specialitățile Artă teatrală și Artă muzicală.

Instituția este amplasată în două clădiri, ce reprezintă monumente de istorie și arhitectură de însemnătate națională.

Arhitectura clădirii este realizată în stil ecletic,  cu reminiscențe ale stilului clasic. În anul 1897, principesa Eufrosinia Fiodorovna Veazemskaia, născută Krupensakaia, a achiziționat un vast teren viran, care includea o parte de pădure, un lac, fînețe și o parte a unui pîrîu, care traversa proprietatea, iar pe la începutul sec. al XX-lea a inițiat construcția Azilului pentru Bătrîni. În anii interbelici își stabilise sediul Fundația Ținutul Nistru, în perioada postbelică în această clădire s-a aflat Consiliul de Miniștri, în prezent clădirea vechiului azil este un bloc la Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Clădirea cu etaj a fost ridicată pe un plan în formă de teu, cu o puternică retragere de la linia roșie a străzii, pentru a proteja, prin amenajarea unui scuar în fața clădirii, locuitorii azilului de animație străzii. Parametrul clădirii este din zidărie aparentă, cu piatră fasonată, cu alternarea de nuanțe ale asizelor, accentuate prin introducerea bosajelor orizontale. Fațata principală are o compoziție simetrică, cu trei rezalite, unul central și două laterale, ceea ce îi conferă un aspect monumental.  Rezalitul cebntral este supraînălțat de un atic plin, cu aspect de arcatură, oarbă, dominat de o cupolă cuplată din fîșii cilindrice. Partea centrală a rezalitului prezintă un balcon-tribună susținut de console, cu ieșire din sala mare, luminată prin ferestre în arc în plin cintru. Fațadeke rezalitelor laterale sunt conturate de către un fronton triunghiular, cu imitația modilioanelor sub cornișă. Teritoriul azilului a fost îngrădit din partea străzii cu un gard din piloni de piatră cu închidere din panouri ajurate metalice, ridicate pe un soclu din piatră.

La 16 decembrie 1997, la 95 de ani de la punerea primei pietre de temelie a clădirii, Poşta Moldovei a emis o marcă poștală cu imaginea clădirii.

Clădire sediului  Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice este neglijată de autorități. Deși e una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Chișinău, din păcate, și-a pierdut farmecul de altădată, iar profesorii care muncesc aici încă din primii ani ai Academiei spun că îi doare sufletul atunci când merg pe coridoarele instituției. În această clădire, cîndva aveau loc ședințele Sfatului Țării.

Surse:

1. Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (fostul Azil pentru Bătrîni). În: Centrul istoric al Chișinăului la începutul secolului al XXI-lea: Repertoriul monumentelor de arhitectură. Chișinău: ARC, 2010, pp. 329-330.
2. Academia de Muzică Gavriil Musicescu. În: Literatura și arta Moldovei: Encicl. Chișinău, Red. principală a Encicl. Sov. Mold., 1985. Vol. 1; Chișinău: encicl. Chișinău: Museum, 1997, p. 28.
3. Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În: NEMERENCO, Valeriu. Buiucani – retrospectivă și perspectivă (50 de ani de la înființare). Chișinău: S. n., 2014, pp. 259-260.
4. Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În: ODAINIC, Ioan Gh. Almanah enciclopedic: perioada de tranziție anii 1989-2008. Chișinău: Pontos, 2009, vol. 1, pp. 217-221.

Sursa imaginii: www.publika.md