Biblioteci

Bibliologi notorii omagiaţi în 2015 (Alexandru David, Ion Şpac, Ion Madan)

În preajma Zilei Profesionale a Bibliotecarului și a Dreptului de Autor ce se sărbătorește în Republica Moldova, pe 23 aprilie, vă prezentăm trei bibliologi notorii ai Republicii Moldova, omagiați în anul 2015, Alexandru David, Ion Şpac și Ion Madan, care și-au adus contribuția la dezvoltarea domeniului biblioteconomic din Republica Moldova.

ALEXANDRU DAVID (apr. 1910 – 8 apr. 1935)

105 ani de la naștere

„Alexandru David era un tînăr curios și avid de carte. Muncea zi și noapte. Aidoma unei albine, ce saltă din floare în floare în căutarea nectarului, el mergea din casă în casă, din sat în sat, scopul său fiind depistarea cărților și documentelor vechi, din care ar fi putut afla răspunsul la dureroasa întrebare : cine sîntem și de unde ne tragem? Făcea totul ca să fie de folos neamului […] Cea mai valoroasă operă a cărturarului, însă, și cea mai costisitoare de timp și energie, care se efectua în afara orelor de serviciu, mai mult pe seama sănătății sale, și așa șubrede, a fost totuși „Tipăriturile românești în Basarabia sub stăpînirea rusă (1812-1918).”

Ion Șpac

 S-a născut în aprilie 1910 în Bardar, jud. Lăpușna. Bibliograf, istoric literar, publicist. Fiul unui răzeș. Ștudiile primare le-a făcut la școala din sat, iar la îndemnul și prin contribuția învățătorului Ioachim Arhir, a fost înscris la Liceul „Al. Donici” din Chișinău. Mai tîrziu este Licențiat al Facultății de Litere a Universității din București. După ce și-a luat licența, s-a întors acasă, unde era convins că-și va găsi de lucru și va putea să-și creeze o

situație materială satisfăcătoare. Se angajează la ASTRA basarabeană, unde redactează ziarul Cuvînt moldovenesc, iar anii 1931-1933 e prezent cu regularitate în paginile publicației. Colaborează la cotidianul Viața Basarabiei, la revistele Viața Basarabiei, Arhivele Basarabiei, Cultura poporului, Cele trei Crișuri, Cultura poporului etc. Alcătuiește Calendare pentru uzul poporului.

A fost primul bibliograf care a „studiat” sursele din bibliotecile rusești și cele din bibliotecile românești. Într-un fel el a preluat ștafeta predecesorilor săi în plan spiritual și științific, însă lucrările lui urmează alte principii de selecții și sistematizare a materialului, metode însușite la Universitatea din București, unde și prinde gustul pentru cercetarea serioasă și studiul profund avînd în față exemplul unor distinși profesori bucureșteni care-l orientau spre desțelinirea ariei basarabene. În prefața la Bibliografia lucrărilor privitoare la Basarabia apărute de la 1918 încoace (Chișinău, 1933), el își mărturisește proiectele de lucru:

„Asupra Basarabiei s-au scris multe cărți, de către mulți chemați și nechemați. Dar pînă astăzi nu avem încă o istorie completă a Basarabiei, o istorie care să oglindească în mod real trecutul acestei provincii sub toate manifestările ei de viață. Studiile ce s-au scris asupra acestui colț de pămînt românesc sunt de cele mai multe ori superficiale și incomplete, pentru că autorii lor n-au ținut seama de toată biografia privitoare la Basarabia și n-au utilizat tot materialul documentar.”

Alexandru David a fost unul dintre puținii cercetători ai trecutului basarabean care a îndrăznit să facă o sistematizare a materialului bibliografic, fapt ce echivalează cu întocmirea unei hărți.

Concomitent cu ziaristica și publicistica, copleșit de ideea alcătuirii unei istorii adevărate a Basarabiei, este preocupat permanent de „descrierea amănunțită a cărților tipărite în românește sau în rusește și românește, la Chișinău sau în altă parte, în Rusia, pentru trebuințele locuitorilor din Basarabia în vremea stăpînirii rusești”, prima parte a căreia, cu titlul Tipăriturile românești în Basarabia sub stăpînirea Rusă (1812-1918): Bibliografie. Vol. 1 (1814-1880) a și apărut în 1934 la Chișinău. Volumul cuprinde 400 de titluri aranjate cronologic și repartizate de compartimente: 69 de scrieri țin de istorie, 23 de colecții de documente privind agricultura, 12 despre arheologie, 11 despre monumentele istorice, 8 despre orașele Basarabiei, 14 despre populație, 20 despre economia politică, 22 despre biserici și culte etc. A doua parte, gata pentru tipar, din păcate, s-a pierdut, din cauza morții premature a autorului.

Moare tragic în anul 1935 și este înmormîntat la Cimitirul Central. Este tatăl pictorului Aurel David.

Plecarea din viață a lui Alexandru David i-a făcut pe colegi să înțeleagă ce mare pierdere a suferit publicistica și, mai ales, știința basarabeană. Vasile Țepordei, colegul lui de redacție afirma:

„l-am cunoscut încă din liceu, de la concursurile Tinerimei române. Era chibzuit și măsurat în toate. Lucra cu tact și răbdare. Dar mai ales aduna întocmai albinei materialul pe care l-a publicat la vîrsta relativ fragedă. Avea o răbdare și o putere de muncă de neînchipuit. Îl găseai aproape fără întrerupere la masa de lucru. Cu capul între mîini, stătea ceasuri întregi și citea în cărțile și gazetele ce ne vin grămada la redacție. Mai că nu era revistă și ziar pe care să nu-l fi cunoscut. Cunoștea adînc tot ce s-a tipărit în Basarabia… Parcă-l văd și acum umblînd pe jos din sat în sat și cercetînd trecutul acestei provincii, ascuns sub colbul așternut de vremuri”.

Tot despre el puteți citi accesînd linkul https://chisinaucapitala.wordpress.com/2011/03/25/alexandru-david-1910-1935-bibliograf/.

Lucrări:

DAVID, Alexandru. Tipăriturile românești în Basarabia sub stăpînirea rusă (1812-1918): Bibliogr.; Bibliografia lucrărilor privitoare la Basarabia apărute de la 1918 încoace; Contribuții la vechea lirică românească. Chișinău: Universitas, 1992. 218 p.

Referințe bibliografice:

  1. Alexandru David. În: Iurie COLESNIC. Timp și istorie. Chișinău: „Grafema Libris”, 2011, pp. 118-127.
  2. Alexandru David. În: Iurie COLESNIC. Chișinăul din inima noastră. Chișinău, 2014, pp. 315- 318.
  3. Alexandru David. În: Chișinău: encicl. Editor: Iurie COLESNIC. Chișinău: Museum, 1997, p. 184.
  4. Alexandru David. În: Biblio Polis. 2005, nr. 1. p. 40.
  5. Alexandru David. În: Biblio Polis. 2013, nr. 2, pp. 163-175.

ION MADAN (31 mai 1935 – 4 febr. 2008)

80 de ani de la naștere

„[…] pe parcursul întregii sale activități obiectul de studiu [al dlui Ion Madan] i-a fost cartea și omul. Chiar prima sa broșură, editată în 1962, poartă  un titlu semnificativ: „Omul s-a înfrățit cu cartea”. Doctor în istorie. Bibliolog și bibliograf de forță.”

Ion Șpac

ion-madan
Ion Madan

S-a născut la 31 mai 1935, com. Trușeni, Județul Lăpușna, în prezent municipiul Chișinău. Vine dintr-o familie de țărani gospodari a lui Constantin și a Mariei Madan. Istoric, bibliolog, bibliograf și om de cultură. A absolvit Facultatea de Istorie și Filologie (secția limba și literatura română) a Universității de Stat din Moldova (1958), doctor în istorie (1974). Între anii 1958-1960 este colaborator literar la gazeta Moldova socialistă. Din iulie 1960 pînă în martie 1969 este angajatul Bibliotecii de Stat a RSSM (azi Biblioteca Națională) în calitate de redactor, apoi de șef al secției de literatură și bibliografie națională. În perioada martie 1969 – august 1970 este redactor-șef al Colegiului de redacție pentru repertoriul din cadrul Ministerului Culturii al Moldovei, iar din septembrie 1970 – director adjunct pentru știință la Biblioteca Națională. De la 1 februarie 1973 activează în cadrul Universității de Stat din Moldova: director al Bibliotecii Științifice și, prin cumul, lector la Facultatea de biblioteconomie și bibliografie, iar din noiembrie 1974 pînă în noimbrie 1993 (cu unele întreruperi) – șef al Catedrei bibliografie.

Stagieri didactice la instituțiile de cultură din Sankt-Petersburg (1974) și la Moscova (1978). Vizită de lucru în București (1991). Publică din 1950, pornind de la diverse schițe și foiletoane, reportaje și cronici găzuite de ziarul raional Drapelul leninist (raionul Chișinău), încă pe cînd era elev, apoi plasîndu-și materialele în paginile cotidianului Moldova socialistă și altor periodice. Se manifestă în studiul cărții și biblioteconomiei naționale. Editează mai multe cărțulii de materiale metodice și din activitatea bibliotecilor sătești și raionale: Omul s-a înfrățit cu cartea ( Ch., 1962), Căldura inimii oamenilor (Moscova, 1964), în colaborare cu D. Sehtman, Regulile de descriere a cărților și de întocmire a catalogului alfabetic (1967) etc. Publică articolele Eminescu-bibliotecar (1965), Bibliotecile și studierea ținutului natal (1967), Sărbătoarea cărții moldovenești (1968), care constituie o incursiune în istoria tiparului național. Pe parcursul anilor a elaborat lucrări de valoare (monografii, dicționare, bibliografii, studii, articole) care-l caracterizează ca pe un istoric al cărții naționale, investigator al bibliografiei naționale și un bibliograf practic renumit. Prin lucrările publicate se înscrie printre inițiatorii cercetărilor bibliologice propriu-zise din R. Moldova și ca un deschizător de drumuri în domeniul dat. Este redactor responsabil și prefațator la Scrieri istorice (vol. 1, 2) de Petru Ganenco (2001), la dicționarul biobibliografic Scriitorii Moldovei în lectura copiilor și adolescenților (ed. a 2-a, 2004). Este membru al colegiul de redacție și autor la Calendarul Național (2000-2005). Definitvează dicționarul biobibliografic intitulat Oameni ai cărții din R. Moldova.

Ion Madan este autorul a multor manuale, programe și alte materiale didactice, participant activ la zeci de simpozioane și conferințe naționale și internaționale A redactat, prefațat și recenzat zeci și zeci de lucrări biblioteconomice, bibliografice, pregătite de Camera Națională a Cărții, de Biblioteca Națională, de Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe din Moldova și de alte mari biblioteci. Este deținătorul Marelui Premiu pentru cea mai reușită lucrare în domeniul bibliologiei, compratimentul Bibliografie (1996, 1999).

Anual cei mai seamă reprezentanți ai domeniului biblioteconomic sînt desemnați ca laureați ai Premiului „Ion Madan” în domeniul biblioteconomic şi bibliografic.

Lucrări:

  1. MADAN, Ion. Cartea Moldovei Sovietice.  Chișinău: Cartea mold., 1975. 127 p.
  2. MADAN, Ion. Biblioteconomia și bibliografia Moldovei: Profesori și discipoli. Chișinău: USM, 2000. 114 p.
  3. MADAN, Ion. Poezia muncii bibliografice: (Ion Şpac la 70 de ani). Chișinău: BNRM, 2000. 74 p.
  4. MADAN, Ion. Istorie, arheologie, etnografie: 1981-2001: Contribuții bibliografice = History, arheology, etnography 1981-2001: Bibliographical contribution. Redactor responsabil: Gheorghe Rusnac. Chișinău: USM, 2001. 480 p.
  5. O familie de intelectuali basarabeni: Claudia Slutu-Grama, Dumitru C. Grama, Steliana Grama: triptic biobibliogr. Alcătuitor: Ion Madan. Chișinău: Grafema Libris, 2008. 304 p.
  6. ȘPAC, Ion. Unele aspecte ale bibliografiei literare moldoveneşti. Autori: Ion ȘPAC, Ion MADAN. Chișinău: Știința, 1990. 104 p.

Referințe bibliografice:

  1. Protagonistul bibliologiei naţionale: Ion Madan: (Biobibliogr.). Alcătuitori: Ala IAROVAIA, Maria VĂTĂMANU, Natalia CHERADI. Chișinău: ASEM, 2009. 166 p.
  2. NEMIROVSCHI, Evgheni. Ion Madan: 1935. În: Calendar Național 2000. Chișinău: BNRM, 2000, pp. 151-157.
  3. Ion Madan. În: BiblioPolis. 2005, nr. 1, pp. 41-42.

ION ȘPAC (11 martie 1930)

85 de ani de la naștere

„Munca lui Ion Șpac constituie un îndemn pentru literații și bibliografii tineri să întocmească cercetări bibliografice consacrate culturii și literaturii clasice și contemporane românești, să șteargă praful de pe vechile tipărituri pentru repunerea în circuit a personalităților din trecut, ce constituie istoria, cultura, mîndria și durerea neamului.”

Ion Madan

„E în firea lui [I. Șpac] să ia hotărîri și, odată luate, să le facă irevocabile. Astfel, I. Șpac s-a angajat cu toată seriozitatea și cu multă energie să muncească într-un domeniu, aparent atît de simplu, dar unde se cere o muncă migăloasă, sistematică, rezultatele căreia nu se măsoară, nici nu se cîntăresc.”

Lucia Crudu

 S-a născut la 11 martie 1930, într-o familie de țărani moldoveni din Camenca, pe malul stîng al Nistrului. În anul 1950 absolvă școala medie din Camenca, iar în anii 1950-1955 studiază la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie și Filologie. A lucrat profesor de limbă și literatură română la școala medie din Criuleni (1955-1960), iar din anul 1956 pînă în 1960 – profesor la școala medie din Bulboaca, Anenii Noi. În anul 1960 se transferă cu traiul la Chișinău, unde își începe activitatea de bibliograf superior la Biblioteca Națională. Crearea unui sector, apoi a unei secții de bibliografie națională în cadrul acestei biblioteci a constituit un eveniment de seamă în viața bibliologică și informațională din anii ’60. Ion Șpac frecventează cursurile bibliotecare, se ocupă de investirea publicațiilor de literatură, de descrierea, adnotarea și clasificarea lor, participă activ la manifestările principalei biblioteci din Moldova. Împreună cu Ion Madan, Elena Blănaru, Elena Molea și alții muncește la crearea aparatului informativ-bibliografic „Moldovica”, la selectarea fondului literaturii despre neamul nostru. Se încadrează în activitatea clubului literar „Miorița”, participă activ la lucrul metodic al bibliotecii. În anul 1965, la Editura „Cartea Moldovenească” a apărut prima lucrare semnată de Ion Șpac – indicele biobibliografic „Scriitorii sovietici moldoveni”, în care sunt incluse notițe bibliografice din viața și activitatea literară a 59 scriitori, inclusiv bibliografia operelor literare, recenziilor, studiilor și articolelor critice privind operele scriitorilor. La finele anului 1967 trece cu serviciul la Biblioteca Științifică Centrală a Academiei de Științe, unde se consacră în întregime bibliografiei naționale. Aici lucrează ca bibliograf-șef, iar în anii 1970-1977 este șef de sector, secția de informare în domeniul științelor sociale a Academiei de Științe. În această perioadă Ion Șpac întocmește a doua ediție a lucrării „Scriitorii sovietici moldoveni”, completată și revizuită, cu titlul „Scriitorii Moldovei Sovietice”, apărută în 1969 la editura „Cartea Moldovenească”. Ediția include prețioase materiale despre 134 de scriitori și un aparat auxiliar bogat.

Ion Șpac, în colaborarea cu Ion Madan, a pregătit indicele de recomandare „Молдавская литература”, care vede lumina tiparului la Moscova, în anul 1972. Este autorul notelor biografice și al bibliografiilor din volumul „Profiluri literare” (1972), precum și al studiilor consacrate lui Gh. Gheorghiu, Al. Gromov, Al. Lipcan, Gh. Madan și alții din această lucrare. Publică un șir de fascicule ale buletinului „Anul literar” și ale lucrării „Critica și știința literară în Moldova”, incluzînd literatura din anii 1924-1985 și apare pe parcursul anilor 1971-1988 în cîteva fascicule, cuprizînd în total 11393 de descrieri bibliografice. Împreună cu Parascovia Cojuhari, Ion Șpac este autorul monografiei bibliografice „Istoria, arheologia și etnografia Moldovei”, care iese de sub tipar în anul 1973, la editura „Cartea Moldovenească”. Este printre inițiatorii „Buletinului referativ”, publicație a Academiei de Științe, pe parcursul anilor 1970-1975, colaborînd la toate cele 18 numere apărute în calitate de organizator, redactor și autor.

În anii 1978-1985 este director al Bibliotecii Centrale a Academiei de Științe, iar mai tîrziu – funcția de bibliograf-șef. Autor a peste 20 de cărți, Ion Șpac publică în continuare studii privind problemele stringente ale cărții și ale bibliografiei naționale, procesul literar și cultural din republică. Este preocupat de bibliografierea și studierea periodicelor basarabene din perioada interbelică, fiind inspirat de diverse fapte, evenimente și personalități. Autorul a descris și a sistematizat toate materialele din revista „Viața Basarabiei” (1932-1944), ce curpinde 2850 de notițe bibliografice. Lucrarea a fost distinsă cu Premiul I la concursul pentru cea mai reușită bibliografie (1993). A bibliografiat revistele „Din trecutul nostru”, „Arhivele Basarabiei”. A pregătit cîteva lucrări bibliografice consacrate lui Vasile Coroban, Alexandru Chidel, Mihai Dolgan și alții. În anul 1995 lui Ion Șpac i se conferă titlul de Om emerit al Republicii Moldova.

Bibliografie:

  1. Critica și știința literară în Moldova (1971-1975). Alcătuitor: Ion Șpac. Chișinău: Știința, 1976. 284 p.
  2. Critica și știința literară în Moldova (1976-1980). Alcătuitori: I. Șpac, L. Iațcovscaia. Chișinău: Știința, 1982. 327 p.
  3. Critica și știința literară în Moldova (1981-1985). Alcătuitori: I. Șpac, L. Iațcovscaia. Chișinău: Știința, 1988. 327 p.
  4. Critica și știința literară în Moldova (1924-1965). Alcătuitori: I. Șpac, V. Mirgorodscaia, L. Iațcovscaia [et al.]. Chișinău: Știința, 1989. 519 p.
  5. ȘPAC, Ion. „Viața Basarabiei”: 1932-1944: Cercetări bibliografice și informative. Chișinău: Pontos, 2002. 328 p.
  6. ȘPAC, Ion. Revista Arhivele Basarabiei: (1929-1938): studiu documentar-informativ. Chișinău: Bons Offices, 2006. 256 p.
  7. ȘPAC, Ion. Pagini de istorie a presei periodice basarabene. Chișinău, 2010. 236 p.
  8. ȘPAC, Ion. Cartea în vâltoarea vieții: (Articole, studii, recenzii, schițe bibliografice, prezentări de carte). Chișinău, 2012. 463 p.
  9. ȘPAC, Ion. Revista „Din trecutul nostru”: (1933-1939): Cercetări bibliografice și informative. Coordonator științific: Aurelia Hanganu. Chișinău, 2013. 216 p.

Referințe bibliografice:

  1. Ion Șpac (1930). În: Calendar Național 2000. Chișinău, 2000, pp. 91-95.

Sursa imaginilor:

https://fileviatasicarti.files.wordpress.com/2014/03/ion-madan.jpgwww.phantomranch.netwww.asm.md

Leave a comment