ANIVERSĂRI – 2015
Alexandru Gromov s-a născut la 22 aprilie 1925, în orașul Ismail, într-o familie de funcționari. A terminat școala primară la Brăila. În anii 1934-1944 își face studiile la Liceul „Sf. Andrei” din București. Pînă a deveni scriitorul pe care-l cunoaștem azi, a făcut un stagiu îndelungat la „universitățile” vieții: școala de meserii, a fost lăcătuș, strungar. În anul 1944 a fost ales secretat al organizației comsomoliste la o mare uzină metalurgică din Ural. Acolo face primele încercări literare.
Întors în Moldova, activează la ziarul raional din Durlești (1947-1956), concomitent își continuă studiile fără frecvență la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” (astăzi – Universitatea Pedagogică) din Chișinău, pe care-l absolvă în 1953. Din anul 1956 este redactor de literatură artistică pentru copii la editura „Școala sovietică”, apoi la Editura de Stat a Moldovei, mai tîrziu – la editura „Cartea Moldovenească”.
Semnează prima sa carte – povestirea științifico-fantastică „Taina Luceafărului” în anul 1957, pe care a scris-o în colaborare cu Tadeuș Malinovschi. A fsot prima lucrare de acest gen în literature din R.S.S. Moldovenească. În următorii ani A. Gromov activează în dificiul gen al povestirii fantastice și științifico-artistice: „Lăstarii răzbat primăvara” (1959), „O vacanță în cosmos” și „Cheița fermecată” (1962), „În ospeție la vrăjitori” și „Unul pentru toți” (1963), „Ștefan de pe la linia 22” (1965).
În anii 1966-1995 colaborează la publicațiile „Moldova”, „Literatura și arta”. Tot în această perioadă semnează cărțile „Ascensiune” (1967), „Călătorii în necunoscut” (1968), „Itinerare” (1971) „Continentul enigmelor” (1980) și altele. S-a manifestat ca un prodigios publicist, traducător, stilizator, un bun învățător a numeroși gazetari, traducători și prozatori.
În anul 1995 i se decernează titlul de Maestru al Literaturii. Redactor șef la revista inventatorilor și cercetătorilor „Intellectus”, un timp e redactor-șef la ziarul „Patria tînără”, colaborator al revistei de teatru și cinema „Lanterna magică”. I se acordă medalia „Mihai Eminescu” (1996). Colaborează la revista „Limba Română”, cu rubrica „Infern terminologic”, la revista „Noi”.
Sursa: MÂNĂSCURTĂ, Ioan. Alexandru Gromov (1925). În: Calendar Național 2000. Chișinău: Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2000, p. 115.
Sursa imaginii: http://www.moldovenii.md