Propune atenției Dvs un studiu semnat de Elena Cojocari (Serbaniuc), doctorand Institutul de Istorie al AȘM, referitor la aspectul arhitectonic al caselor urbane private din Chișinăul anilor 1800-1900. Iată un fragment de text:
Informații nespus de prețioase despre aspectul urbanistic al Chișinăului le avem de la călătorii străini, ce au vizitat orașul, observând și apreciind specificul timpului cu toate neajunsurile, excesele și noile tendințe ale secolului urbanisticii […]
Un călător contemporan timpului, englezul William Mac-Michael, în 1817 înscrie în notiţele sale: „Ne simţim strămutaţi pe o scenă cu totul nouă în timpul plimbării noastre prin „bazar”, căci aşa se numeşte strada îngustă pe care stau prăvăliile cele mai mari din Chişinău. Clădirile joase, acoperite cu şindrilă, fără geamuri, pe care le înlocuiau obloanele de lemn, ridicate şi atârnate, de acoperemânt, într-un cuvânt casele sărăcăcioase ale unui oraş grecesc sau turcesc erau umplute cu lucruri de nevoie de tot felul. Astfel erau curioasele lucruri, care alcătuiau grupul pitoresc din cartierul de jos al bazarului; alte părţi ale oraşului erau zidite însă într-un stil mai frumos, cu străzi mai largi şi mai frumoase locuinţe de piatră” (Bezviconi 1996, 20-24). […]
În text sunt descrise și casele familiilor Catargi, Krupenski, Donici, Lerche ș.a.
Pentru a lectura integral textul accesați sursa.
Sursa: Cojocari (Serbaniuc), Elena. Evoluția caselor particulare din Chișinău pe parcursul secolului XIX (1800-1900) [online]. [citat 7.11.2014]. Disponibil : http://istoria.md/articol/197/Evolu%C5%A3ia_caselor_particulare_din_Chi%C5%9Fin%C4%83u_pe_parcursul_secolului_XIX
Chișinău, orașul meu 