Vă prezentăm un articol despre medicii basarabeni Maria Raşcovici şi lulia Kviatkovski, care au contribuit la deschiderea unor instituţii medicale la Chişinău
Prieteniile dintre intelectuali se legă foarte greu, dar sunt şi cele mai durabile. Drept exemplu această nemaipomenită prietenie dintre două doctoriţe – Maria Raşcovici şi lulia Kviatkovski.
S-au cunoscut fiind colege la Cursurile medicale pentru femei, s-au cunoscut într-un moment dificil pentru lulia Kviatkovski, atunci când fratele ei Alexandru a fost executat în 1880 ca membru al organizaţiei poporaniste „Narodnaia volea”, ca participant la pregătirea unui act terorist.
În 1886 au primit diplomele care atestau studiile lor medicale şi de atunci încolo au mers nedespărţite împreună.
Deşi etnic lulia Kviatkovski făcea parte dintr-un neam polonez, creştinizat, şi se născuse în 1859 la Tomsk, în Siberia, unde tatăl ei primise ca zestre câteva mine de aur. Familia era numeroasă, ea fiind al cincisprezecelea copil. Tatăl peste un timp s-a ruinat şi tânăra gimnazistă a fost nevoită singură să câştige banii necesari pentru studii ocupîndu-se cu prepararea altor eleve. A absolvit gimnaziul din Tomsk cu medalie de argint şi, în 1879, a luat drumul Peterburgului ca să facă studii medicale. De fapt, sugestia era a fraţilor mai mari care învăţau acolo.
La Peterburg a fost primită la Cursurile medicale pentru femei de pe lângă Spitalul militar în numele împăratului Nikolai. Dar perioada studiilor a fost marcată de arestarea fratelui şi de moartea lui. A lucrat un timp în spitalele zemstvei din Moscova, dar la invitaţia doctorului A. Cepurovski, responsabil de medicină în zemstva basarabeană, a hotărât să vină în Basarabia.
A sosit la Chişinău în 1893, unde înfiinţează primul ambulatoriu de vaccinare. În 1896, a înfiinţat un orfelinat şi o ceainărie pe lângă azilul de noapte al săracilor. Contribuie la deschiderea unei farmacii municipale. Activează la Spitalul de Copii, iar în 1910, din iniţiativa ei şi din banii donaţi de Liubov Artamonovna, văduva unui general, a fost înălţat Spitalul de Boli de Ochi (clădirea de pe str. Bucureşti unde azi se află Mitropolia). În timpul Primului Război Mondial, conduce o echipă sanitară la Targu Ocna, Bârlad şi Bacău. în 1917 e membră a Dumei din Chişinău, responsabilă de instituţiile medicale, dar în 1918 Duma a încetat să mai existe şi ea n-a mai fost invitată să participe la treburile obşteşti. Fiind îndepărtată de la activitătile medicale ea a preferat sa se ocupe cu viticultura şi pomicultura şi la Expoziţia agricolă din 1915 recolta ei a obţinut medalia de aur. În 1926, acordă un mare ajutor refugiaţilor transnistreni care, riscând viaţa, evadau din raiul comunist al URSS.
Prietenia celor două intelectuale şi-a găsit oglindirea în volumul memorialistic comun, un fel de istorie a medianei basarabene expusă pe înţelesul tuturor: Рашкович, M. Воспоминания врачей Юлии Ал. Квятновской и Марии Рашкович. – Paris, 1937.
Regretăm că până azi n-am aflat data exactă a decesului acestei distinse personalităţi. Din lipsă de timp, din lipsă de surse ori din obişnuinţa care ne-a fost cultivată decenii la rând de-a uita tot ce au creat predecesorii noştri până la 1940…
Casa în care ea a locuit s-a păstrat până astăzi pe str. Alexei Mateevici, făcând parte din corpul de clădiri ale ambasadei SUA în Moldova.
Iurie Colesnic
Sursa: Colesnic, Iurie. Un destin greu de urmat… [Iulia Kviatkovski şi Maria Raşcovici, medici basarabeni] // Moldoveanca. – 2013. – Noiem.-Dec. – P. 20.
Chișinău, orașul meu 