În 1973 pe teritoriul oraşului sunt descoperite 21 monede romane din argint ce ţin de perioada sec.IV d.Hr. În martie 1973 în partea de nord-est a oraşului vechi (Str. Fantalului) a fost găsită o comoară ce conţinea peste 10 000 monede (argint, bronz) poloneze, lituaniene, prusiene, suedeze, germane (sec.XVI—XVII). În totalitatea celor peste 10 000 monede au fost descoperite şi aşa-numitele “domniţe” — monede falsificate ori imitate, care se băteau la Suceava. În martie 1972 în partea de sud-est a oraşului a fost găsită o comoară întreagă constituită din mai multe monede din aur, printre care este cunoscut şi un solid al împăratului roman Teodosiu I cel Mare (379— 395). În 1963 la intersecţia fostelor străzi A. Hâjdeu şi Ion Creangă a fost găsită o monedă din timpul împăratului roman Constantin I (307-337). Pe la sfârşitul anilor ’50 pe teritoriul oraşului au fost găsite colecţii bogate de monede olandeze, poloneze etc. (sec.XVI—XVII).
Despre o intensă circulaţie a monedelor pe teritoriul fostelor sate aşezate cândva pe locul Chişinăului, precum şi în satele din împrejurimi ne “mărturisesc” şi comorile monetare descoperite în satele Budeşti, Criuleni (a fost găsită o monedă din timpul împăratului Traian, 98—117), Ghidighici (o monedă de argint din timpul împăratului roman Filip Arabul, 244—249), Dănceni (mai multe monede romane din perioada sec.II d.Hr.), Costeşti, Ialoveni (o monedă a împăratului din Trapezund Alexe III Comnen, 1349—1390), la Cricova (suburbie a Chişinăului) în anii 1960—1966 în timpul unor lucrări arheologice de şantier au fost descoperite mai multe monede maghiare, austriece, suedeze (sec.XVI —XVII). În mai multe lucrări şi monografii de specialitate găsim referiri la faptul descoperirii mai multor monede romane din sec.I—IV d.Hr. în perimetrul oraşului.
În literatura de specialitate găsim foarte puţine informaţii referitoare la circulaţia monedelor geto-dacice în spaţiul dintre Prut şi Nistru. La Muzeul de Arheologie din Chişinău se păstrează două monede-imitaţii geto-dacice ale lui Filip II Macedon (cca 382—336 î.Hr.), găsite pe teritoriile satelor Hlina (Briceni) şi Lopatnic (Edineţ).
În prezent tezaurele monetare descoperite la Chişinău, precum şi celelalte găsite pe teritoriul republicii, sunt păstrate în fondurile numismatice ale Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeului de Arheologie al Institutului de Arheologie şi Istorie Veche al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Mai multe tezaure găsite pe teritoriul republicii, inclusiv la Chişinău, printre care şi 7 tezaure cu monede din secolele XI—XVIII, păstrate la Muzeul de Arheologie se află în curs de studiere, însă rezultatele n-au fost date publicităţii. Tezaurele monetare deja descoperite pe teritoriul republicii şi în parte la Chişinău (păstrate în prezent la cele trei muzee amintite) demonstrează că viaţa socială şi comercială a autohtonilor pe aceste locuri ţine de cele mai vechi timpuri şi a cunoscut o continuitate permanentă aici, indiferent de războaie, calamităţi sociale şi naturale, calvaruri şi invazii inamice.
Bibliogr.:
- Tezaure din muzeele oraşului Chişinău. Secolele XVI-XVIII. — Chişinău, 1994.
- Fondul numismatic al Muzeului de Arheologie al Institutului de Arheologie şi Istorie Veche al A.Ş. a R.M. Informaţia este prezentată de cercetătorul ştiinţific A.Niculiţă.
- Arheologhiceskaia karta Moldavskoi S.S.R. Văpusk 8. Topografia kladov i nahodok edinicinâh monet. — Chişinău, 1976.
- Nudelman, A.A. Ocerki istorii monetnogo obraşcenia v Dnestrovsko-Prutskom reghione (s drevneişih vremion do obrazovania feodalnogo moldavskogo gosudarstva). — Chişinău, 1985.
Sursa: Dron, Ion. Tezaure monetare descoperite şi păstrate la Chişinău. În: Chişinău: encicl., Ch., 1997, p. 512.
Chișinău, orașul meu 