1998, 9 mai. Aniversări – Comemorări. Personalităţi.
Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. Policromie. Dantelura 14:13 ¾. Format 32,80×27,50 mm. În coală 10 (5×2) mărci. Tipărite la Bundesdruckerei, Germania. Machete: Simion Zamşa. Tiraj 200 000
Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, județul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român.
Studii: Seminarul Teologic din Chișinău; Facultatea de Științe Naturale din Dorpat (Estonia) de unde este eliminat pentru activitate revoluționară (1905) și revine la Chișinău.
A militat pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia, susținând folosirea limbii române în biserică, judecătorie și alte instituții.
Funcții deținute: președinte al Sfatului Țării care a votat Unirea în 1918; ministru; secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920); ministru al Lucrărilor Publice (1927); ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930); ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930); ministru secretar de stat (1928-1930,1932, 1933); senator și deputat în Parlament (1918-1934). Membru corespondent al Academiei Române (1918). Exclus din cadrul acesteia în 1948, și repus în drepturi în 1990. Pantelimon Halippa a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, al Societății de Editură și Librărie „Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 aeditat și a condus revista „Viața Basarabiei” și cotidianul omonim.
În 1950 a fost arestat și închis, fără a fi judecat, la Sighetul Marmației, după doi ani fiind predat NKVD-ului, dus la Chișinău, judecat și condamnat la 25 de ani de muncă forțată în Siberia. A fost mutat la închisoarea de la Aiud, unde a fost reținut până în 1957.
Opera: A scris peste 280 poezii, articole, schițe, traduceri, memorii, reușind să editeze în timpul vieții doar un singur volum, „Flori de pârloagă” (1921, Iași). Este autorul câtorva studii istorice: „Basarabia înainte de alipirea la Rusia” (1914), „Basarabia sub împăratul Aleksandr I” (1812-1825), „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (1939). Postum au fost publicate în revista „Patrimoniu” din Chișinău „Povestea vieții mele” (1990) și un volum de publicistică (2001). În colaborare a mai semnat și cartea „Testament pentru urmași” (1991).
O piață din sectorul Centru al Chișinăului poartă numele lui Pantelimon Halippa.
La 9 mai 1998, cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naștere, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea publicistului.
Bibliografie
- Halippa, Pantelimon // Calendar Național 2008. – Ch., 2008. – P. 256.
- Halippa, Pantelimon // Călinescu George. Istoria literaturii române de la origini până în prezent. – București, 1982. – P. 941.
- Halippa, Pantelimon // Chiriac Alexandru. Membrii Sfatului Țării (1917-1918) : Dicț. – București, 2001. – P. 104-107.
- Halippa, Pantelimon // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 239-240.
- Halippa, Pantelimon // Cimpoi Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. – Ch., 1997. – P. 111-112.
- Halippa, Pantelimon // Colesnic Iurie. Timp și istorie : autori de la „Viața Basarabiei”. – Ch., 2011. – P. 70-76.
- Halippa, Pantelimon // Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812-2010. – Ch., 2010. – P. 283-284.
- Halippa, Pantelimon // Grecov Iuri. România în chipuri. – Ch., 2000. – P. 78-79.
- Halippa, Pantelimon // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 364.
- Piața Pantelimon Halippa // Eremia, Anatol. Chișinău: Istorie și actualitate. Ghidul străzilor. – Ch., 2012. – P. 44.
Chișinău, orașul meu 