Valeriu Cupcea (1929-1989) – actor şi regizor


2005, 1 iulie. Personalităţi ilustre.
Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. Policromie. Dantelura 14:14 ½. Format 46,00×27,50 mm. În coală 10 (2×5) mărci. Tipărite la F.E.P. „Tipografia Centrală” Chişinău. Machete: Alexei Colîbneac. Tiraj 50 000
Valeriu Cupcea (n. 12 martie 1929 s. Cupcui, Leova – d. 15 ianuarie 1989, Chișinău) actor și regizor de teatru.
Studii: Școala de Artă la Chișinău și Institutul de Artă Teatrală „A.N. Ostrovski” din Leningrad.
Funcții deținute: actor (1952), regizor (1956) și prim-regizor al Teatrului Moldovenesc Dramatic „A.S. Pușkin” din Chișinău (1963-1977 și 1981-1985).
Roluri: În piesele – Moș Obreja în „Feciorii codrilor” (1954), Petre în „Casa Mare” de I. Druță (1962), Eminescu în „Eminescu” de M. Ștefănescu (1966), Dimitrie Cantemir în „Zodia Inorogului” de I. Gheorghiță (1973), Tudor Mocanu în „Doina” de I. Druță (1982), Milescu Spătarul în „Prologul” de V. Matei (1988) ș.a. 
În filmele – „Singur în faţa dragostei”, „Lăutarii”, „Dimitrie Cantemir” ş.a.
Lucrări: A montat peste 50 de spectacole – „Take, Ianke şi Kadîr ” de V.I. Popa (1960), „Faust și moartea” de A. Levada (1961), „Mascarada” de M. Lermontov (1965), „Eu, bunicuța, Ilico și Ilarion” de N. Dumbadze (1967), „Tigrul și Hiena” de Ș. Petefi (1971), „Hanuma” de A. Tagoreli (1983) ș.a.
 A promovat dramaturgia națională și autorii contemporani: „Fântâna Blanduziei” (1967), „Iașii în carnaval” (1969), „Două fete ș-o neneacă” (1971), „Sânziana și Pepelea” (1982) de Vasile Alecsandri, „Roata vremii” Ana Lupan, „Nu mai vreau să-mi faceți bine” Gh. Malarciuc, „Două vieți și a treia” T. Vidrașcu, „Păsările tinereții noastre” I. Druță ș.a.
Valeriu Cupcea a lăsat în fonoteca de aur al radiodifuziunii naționale o comoară inestimabilă – înregistrările poemelor lui M. Eminescu. 
Distincții:Artist al Poporului din RSSM (1975), Ordinul Prietenia Popoarelor și Insigna de Onoare.
Concursul Republican de Artă Dramatică „Valeriu Cupcea” și strada pe care a trăit, aproape întreaga viaţă, marele actor şi regizor îi poartă numele. La Teatrul Național „Mihai Eminescu” există o sală-studio dedicată lui Valeriu Cupcea. 
La 1 iulie 2005 Poșta Moldova a emis un timbru aniversar cu chipul lui Valeriu Cupcea.
Casa (str. Cupcea nr 1) în care a locuit actorul Valeriu Cupcea este monument introdus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova la 22.06.1999.
Bibliografie
  1. Cemortan, Leonid. Valeriu Cupcea : actor și regizor. – Ch. : Business-Elita, 2008. – 242 p.
  2. Russu, Grigore. Valeriu Cupcea. – Ch. : Lit. artistică, 1979. – 86 p.
  3. Cupcea, Valeriu : biogr. [Resursă electronică] // Moldovenii.md. – Acces : http://www.moldovenii.md/md/people/325. – Accesat: 21.08.2013
  4. Cupcea, Valeriu // Calendar Național 2004. – Ch., 2004. – P. 98-99.
  5. Cupcea, Valeriu // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 177.
  6. Cupcea, Valeriu : [schiță biogr.] // Literatura și arta Moldovei: encicl. : [în 2 vol]. – Ch., 1985. – Vol 1. – P. 353. – Cu caract. chir.
  7. Cupcea, Valeriu // Proca Ion. O viață cât o moarte de lungă. – Ch., 2011. P. 162.
  8. Cupcea, Valeriu // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 236.
  9. Grama, Steliana. Valeriu Cupcea, etern în inimile noastre // Lit. și arta. 2004.  27 mai. P. 6.

Leave a comment