Ştefan Ciobanu (1883-1950) – istoric, savant, om politic


1998, 9 mai. Aniversări – Comemorări. Personalităţi.
Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. Policromie. Dantelura 14:13 ¾. Format 32,80×27,50 mm. În coală 10 (5×2) mărci. Tipărite la Bundesdruckerei, Germania. Machete: Simion Zamşa. Tiraj 200 000
Ștefan Ciobanu (n. 11 noiembrie 1883, Talmaza, jud. Tighina – d. 28 februarie 1950, București) a fost un istoric și academician român, autor al unor lucrări importante despre literatura română veche, cultura românească în Basarabia sub ocupație rusească, demografia Basarabiei, susținător fervent al introducerii limbii române în școlile din Basarabia. 
Studii: Liceul nr 1 din Chișinău și Facultatea de Litere din Kiev, secția slavistică. Îndrumat de acad. Vladimir Peretz cercetează diverse documente privitoare la istoria literaturii și culturii românești aflate în arhivele din Ucraina, Rusia și Polonia.
Funcții deținute: profesor suplinitor la Liceul nr 1 din Chișinău; membru al Comisiei Monumentelor Istorice, secția Basarabia (1919), iar din 1927 președinte al acestei comisii; profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău (1926-1938); ministru al culturii și artelor în guvernul Gheorghe Tătărescu (1940). Din 1918 este membru al Academiei Române, fiind exclus în 1948 și repus în drepturi în 1990; vicepreședinte al Academiei Române (1944-1948). 
Opera: A semnat numeroase studii și lucrări publicate la Moscova, Petersburg, Varșovia, Kiev, Chișinău, București: „Dosoftei, Mitropolitul Moldovei și activitatea lui literară” (Kiev, 1915); „La continuite roumaine dans La Bessarabie, annexee en 1812 par la Russie.” Bull. de la Section Historique de l’Academie Roumaine, nr. 1/1920; „Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă.” Chișinău, 1923; „Biserici vechi din Basarabia. Din bibliotecile rusești.” Anuarul Comisiei Monumentelor istorice. Secția Basarabia. Chișinău, 1924; „Chișinăul” (monografie). Chișinău, 1925; „Dimitrie Cantemir în Rusia”, Cultura Natională, Bucuresti, 1925; „Basarabia.”  Monografie sub îngrijirea lui Ștefan Ciobanu. Chișinău, 1926; „Cetatea Tighina” // Anuarul Comisiunii monumentelor istorice. Secția Basarabia. Chișinău, 1928; „Documente din Basarabia” (în colaborare cu P. Visarion, Șt. Berechet; C. Tomescu, L.T. Boga), vol.1 -2, Chișinău, 1928 -1938; „Unirea Basarabiei. Studiu și documente cu privire la mișcarea națională din Basarabia la anii 1917-1918.” București, 1929; „Din istoria mișcării naționale în Basarabia.” Chișinău, 1933; „Din Legăturile Culturale, Româno-Ucrainene: Ioannichie Galeatovschi și Literatura Românească Veche,” Imprimeria Nationala, Bucuresti,1938; „Începuturile Scrisului în Limba Românească”, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 1941; „Întroducere în Istoria Literaturii Române vechi: Orientări Metodologice”, Casa Scoalelor, 1944; „La Bessarabie. Sa population, sont passe, sa culture.” Bucharest, 1941; „Un document inedit din timpurile lui Ștefan cel Mare.” Revista Istorică Română, vol. XIY, fasc. I, 1944; „Domnitorul Moldovei Petru Rareș în literatura rusă veche.” Revista istorică Română, vol. XIY, fasc. III, 1945; „Istoria Literaturii Române Vechi”, Imprimeria Nationala, București, 1947; Editura Eminescu, Bucuresti, 1989.
Distincții: Marea Cruce a Coroanei României Regele Ferdinand I în grad de Ofițer, Meritul Cultural cl. I., în grad de Cavaler.
La 9 mai 1998, cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naștere, Poșta Moldovei a emis o marcă cu imaginea istoricului Ștefan Ciobanu.
Bibliografie

  1. Ciobanu, Ștefan // Calendar Național 2003. – Ch., 2003. – P. 269-270.
  2. Ciobanu, Ștefan // Chiriac Alexandru. Membrii Sfatului Țării (1917-1918) : Dicționar. – București, 2001. – P. 71-73.
  3. Ciobanu, Ștefan // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 147.
  4. Ciobanu, Ștefan // Cimpoi M. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. – Ch., 1997. – P. 257.
  5. Ciobanu, Ștefan // Colesnic Iurie. Timp și istorie : autori de la „Viața Basarabiei”. – Ch., 2011. – P. 70-76.
  6. Ciobanu, Ștefan // Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812-2010. – Ch., 2010. – P. 135.
  7. Ciobanu, Ștefan // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 182.   

Leave a comment