2008, 5 septembrie. Aniversări-Comemorări. Personalități ilustre.
Tipar ofset pe hârtie albă, gumată. Policromie. În coală 10 (2×5) mărci. Format 46,00×27,50 mm. Dantelura 14:14 ½. Tipărite la F.E.P. „Tipografia Centrală” Chişinău. Autor: Elena Karacențev.Tiraj 200 000
Onisifor Ghibu (n. 31 mai 1883, Săliște, Sibiu – d. 31 octombrie 1972, Cluj) – pedagog, publicist, om politic. A luptat pentru unitatea poporului român contribuind la înfăptuirea Marii Uniri din 1918.
Studii: Școala primară din Săliște, Liceul maghiar din Sibiu, Liceul românesc „A. Șaguna” din Brașov, Seminarul Teologic-Pedagogic din Sibiu, Universitatea din București, Universitatea din Budapesta, Universitatea din Strasbourg și Universitatea din Jena. Doctor în filosofie, pedagogie și în istorie universală.
În martie 1916 se stabilește la Chișinău. Editează revista pedagogică „Școala moldovenească” – unica de acest gen la acea vreme (1917). Organizează învățământul în limba română în Basarabia, inexistent în 1917. În 1917-1918 editează ziarele „Ardealul” și „România Nouă”. Înființează Asociația Culturală „Astra” Basarabeană (1926-1940).
Funcții deținute: inspector școlar primar ortodox pentru școlile din Transilvania (1910-1914), profesor de pedagogie la Institutul Teologicdin Sibiu (1910-1912), redactor la revista „Tribuna” (1915-1916), redactor la gazeta „Cuvânt Moldovenesc” (1916), deputat în Sfatul Țării (1917), profesor de pedagogie la Universitatea Românească din Cluj (1919). Membru al Academiei Române (1919).
A scris cca 100 de lucrări în volume sau broșuri și aproximativ 1500 de studii și articole.
Lucrări: „Limba nouălor cărți bisericești” (1905), „O călătorie prin Alsacia și Lorena, Țara și școlile ei” (1909), „Cercetări privitoare la situația învățământului primar și la educația poporală”, „Despre educație” (1911), „Școala românească din Ungaria” (1912), „Din istoria literaturii didactice românești”, „Universitatea din Cluj și institutele ei de educație” (1922), „Universitatea românească a Daciei superioare” (1924), „Portrete pedagogice” (1927), „Contribuțiuni la istoria poeziei noastre populare și culte” (1934), „Picu Pătruț din Săliște”, „Prolegomenă la o educație românească” (1941) ș.a.
Publicate postum: „Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut” (1974), „Oameni între oameni”(1990; 2006), „Pe baricadele vieții. În Basarbia revoluționară 1917-1918”(1992), „În vâltoarea Revoluției rusești. Însemnări din Basarabia anului 1917” (1993) ș.a.
Pentru activitatea politică intensă (campania pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei) în 1915 afost condamnat, în contumacie, de Curtea Militară Maghiară din Cluj, la moarte.
Distincții:Comandor al Ordinului Ferdinand și Mare ofițer al Coroanei României și al Stelei României.
La centenarul nașterii sale este inclus în Calendarul UNESCO internațional (1983).
Strada O. Ghibu din sectorul Buiucani, Liceul Teoretic „O. Ghibu” și Filiala „O. Ghibu” a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, înființată la 15 ianuarie 1992, îi poartă numele.
La 5 septembrie 2008, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la naștere, Poșta Moldovei a emis o marcă cu chipul lui Onisifor Ghibu.
Bibliografie
- Ghibu, Onisifor // Chiriac Alexandru. Membrii Sfatului Țării (1917-1918) : Dicț. – București, 2001. – P. 98-100.
- Ghibu, Onisifor // Chișinău : encicl. – Ch., 1997. – P. 228-229.
- Ghibu, Onisifor // Cimpoi Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. – Ch., 1996. – P. 25.
- Ghibu, Onisifor // Colesnic Iurie. Basarabia necunoscută. – Ch., 1997. – Vol. 2. – P. 92-97.
- Ghibu, Onisifor // Dicționarul general al literaturii române. – București, 2005. – P. 331-333.
- Ghibu, Onisifor // Grecov Iuri. România în chipuri. – Ch., 2000. – P. 71.
- Ghibu, Onisifor // Nemerenco Valeriu. Buiucani : File din istoria satului şi a sectorului. – Ch., 2002. – P. 97, 134-135, 163.
- Ghibu, Onisifor // Țarălungă Ecaterina. Enciclopedia identității românești : Personalități. – București, 2011. – P. 333.
- O comoară depozitată pentru noi // Colesnic Iurie. Chişinăul și chișinăuienii. – Ch., 2012. – P. 186-194.
- Societatea „Astra” basarabeană // Calendar Național 2001. – Ch., 2000. – P. 218-219.
Chișinău, orașul meu 