Deși mai este un articol la acest subiect, totuși articolul care vi-l prezentăm în continuare are un conținut mai bogat.
O femeie la baroul de avocaţi era o noutate nemaipomenită. Era un șoc pentru colegii bărbați, era un model pentru alte femei. Ea, din neamul Cruşevenilor, a făcut acest pas curajos.
CRUŞEVAN Eugenia (29.VI.1889, Făleşti, jud. Bălţi – 11.III.1976, Timişoara), avocată.
Studiile liceale şi le-a făcut la Chişinău, absolvind apoi dreptul la Universitateadin Moscova (1918).
Cariera de avocat datează din momentul înscrierii sale în Baroul Avocaţilor din Chişinău. A deţinut funcţia de jurisconsult la Consiliul Eparhialal Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului. A fost secretară a Societăţii Femeile Române. în martie 1944 s-a evacuat, a salvat arhiva instituţiei la care activa şi, stabilindu-se la Buzău, a practicat avocatura până în clipa pensionării. La începutul anilor cincizeci se stabileşte la Timişoara. La 11 martie 1976 se stinge din viaţă, fiind înmormântată la cimitirul timişorean. Publicaţia Cuvântul dreptăţii (nr. 9,1919) descrie astfel ziua botezului ei ca avocat: „La 17 octombrie 1919 în şedinţa secţiunilor unite ale Curţii de Apel din Chişinău a avut loc, cu deosebită solemnitate, ceremonia prestării jurământului ca avocat de către domnişoara Eugenia Cruşevan, licenţiată în drept la Universitatea din Moscova, pe care consiliul corpului avocaţilor a înscris-o cu unanimitate de voturi în Baroul Avocaţilor Basarabeni.
Uşurinţa cu care Chişinăul modern demolează clădirile vechi în speranţa construirii unor edificii noi mă uimeşte, mă pune pe gânduri, mă amărăşte. Se ştie doar că o clădire cu o biografie interesantă valorează mult mai mult decât o vilă cu cele mai caraghioase creneluri. Este o axiomă pentru toată lumea, dar nu şi pentru noi…
Viteza de demolare întrece cu mult posibilităţile noastre de sesizare a opiniei publice în vederea salvării cutărui sau cutărui obiect. Şi apoi arătaţi acel organ de stat care reacţionează la semnalele din presă. Nici guvernul, nici parlamentul cu toate comisiile lui, nici preşedinţia, nici primăria nu înro- şese telefoanele redacţiilor în vederea concretizării unor detalii în cazurile când în pericol se află un oarecare obiect de cultură. Se demolează clădiri de pe străzile Armenească, Bucureşti, Kogălniceanu ş.a., case ale căror statut istoric nu este bine identificat, fiindcă paşaportul tehnic al casei nu poate spune nimic despre locatarii acestei case, despre figurile istorice care au stat în chirie sau au vizitat aceste clădiri. Istoria oraşului este, în primul rând, istoria oamenilor care locuiesc în acest oraş şi de aceea decizia de a demola cutare sau cutare casă veche nu trebuie să depindă de voinţa unui arhitect care îşi justifică interesele uitându-se într-un paşaport tehnic.
Aşa am pierdut casa (str. Teatrală, 2) în care a locuit prima femeie-avocat din Basarabia – Eugenia Cruşevan. Pe locul casei ei a răsărit cu titlul de renovare o clădire cu trei nivele pentru zeci de locatari şi nimeni nici n-a clipit din ochi când un străin venit de aiurea a ridicat o clădire după placul lui în inima istorică a Chişinăului.
Colesnic, Iurie. Prima femeie avocat din Basarabia. // Moldoveanca. – 2013. – Nr 6. – P. 20.
Chișinău, orașul meu 
Aşa am pierdut casa (str. Teatrală, 2) în care a locuit prima femeie-avocat din Basarabia – Eugenia Cruşevan. Pe locul casei ei a răsărit cu titlul de renovare o clădire cu trei nivele pentru zeci de locatari şi nimeni nici n-a clipit din ochi când un străin venit de aiurea a ridicat o clădire după placul lui în inima istorică a Chişinăului.
Cu parere de rau putem constata ca Chisinaul isi pierde fata, ceea ce l-ar putea evidentia, se sterge. Cred ca in orice alt oras european nu s-ar fi intimplat acest lucru.
LikeLike