Alexandru D. DENGHINC (? -1887)
Savant pomicultor, fenolog, meteorolog, pedagog.
Membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe din
Petersburg.
Alexandru D. Denghinc s-a născut la Riga, unde a făcut primele studii. În anii 1837-1841 a lucrat în parcul Ţariţâno în calitate de asistent superior al grădinarului principal şi în scurt timp a căpătat faima unui mare savant-pornicultor. În 1843 este transferat de către Ministerul proprietăţii de stat la Chişinău, unde a fost numit director al Grădinii Botanice şi al Şcolii de pomicultură şi viticultură, fiind fondatorul acestor instituţii. A pus bazele Parcului „englez” din apropierea Chişinăului (astăzi sectorul Botanica), a predat în şcoala nominalizată, deschisă la 1 octombrie 1844, pomicultura, sericicultura, apicultura, cultura tutunului, uscarea fructelor, geometria, desenul şi desenul liniar. Sarcina ce şi-o propunea şcoala era însuşirea celor mai bune soiuri de plante economice, răspândirea viermilor de mătase, tutunăritului, butaşilor de altoit, metodelor efective de uscare a frunctelor, difuzarea seminţelor”. Produsele Şcolii basarabene de pomicultură erau trirnise la Moscova, Petersburg, în România, Elveţia. Şcoala expunea mostrele de fruncte uscate, mătase şi colecţii de seminţe ia expoziţiile din Rusia şi cele internaţionale, învrednicindu-se cu premii înalte: la expoziţiile I-a şi a II-a din Petersburg (1850, 1860), la expoziţia de la Moscova(1852), la expoziţiile internaţionale de la Londra (1851, 1862), Paris (1867), Viena (1873), Filadelfia (1876). Alexandru D. Denghinc a fost director al Şcolii basarabene de pomicultură timp de 36 ani.
El a aclimatizat o serie de plante exotice, a elaborat metode de altoire a plantelor, noi metode de creştere a viermilor de mătase în aer liber, a inventat un plug special pentru aratul printre rândurile de livezi, a cercetat noi metode de luptă contra insectelor dăunătoare, a elaborat recomandări în domeniul pomiculturii, a adunat colecţii de seminţe, a organizat o staţiune meteo. Meritul principal al lui A.D. Denghinc îl constituie observaţiile anuale meteorologice şi observaţiile sincronice asupra schimbărilor sezoniere în viaţa plantelor şi animalelor, precum şi observaţiile privind influenţa climei asupra productivităţii culturilor (fenologia).
A.D. Denghinc a fost membru al multor societăţi ştiinţifice – Societatea imperială agricolă din sudul Rusiei (1850), Societatea cercetătorilor naturii din Moscova (1850), Comitetul de sericicultură (1852), Societatea rusă de pomicultură din Petersburg (1859), Comitetul aclimatizării animalelor şi plantelor din Moscova (1860), Societatea entomologică din Rusia (1862), Societatea agricolă din Moscova (1864).
În 1875 este ales membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Petersburg în domeniul meteorologiei.
În 1879 se mută în Transcaucazia, unde continuă să publice lucrări în baza observaţiilor şi datelor din Basarabia, generalizează rezultatele cercetărilor.
S-a stins din viaţă la 27 februarie 1887 la Elenendorf, în apropiere de Elizavetpol (azi – Ghendja, Azerbaidjan).
A.D. Denghinc a scris circa 30 de lucrări.
Din opera ştiinţifică:
Краткий обзор климатологических наблюдений в Бессарабском училище садоводства в течение 5 лет (1845-1849) // Журнал Министерства Государственных Имуществу. 1850, Т. 37;
Свод девятнадцатилетних наблюдений над климатом и органической природой в окрестностях Кишинева // Записки Бессарабского областного статистического комитета. Т. 1. Кишинев, 1864.
Funf-und-dreissigjahrige Beobachtungen uber den Beginn der fruhesten und spatesten Bluthezeit der in Kishinew’s Umgebung Wildwachsenden und cultivirten Pflanzen // Bull. Soc. Natur. Moscou, 1885, II.
Сравнительный обзор проводившихся в России наблюдений над началом развития листьев у дикорастущих и культурных растений растущих между 44° и 66° северной широты // Bull. Soc. Natur. Moscou, 1887, I.
Alexandru D. Denghinc : [savant pomicultor, fenolog, meteorolog, pedagog]. In: Academicieni din Basarabia şi Transnistria : (a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a sec. al XX-lea) : portr. biobiliogr. Chișinău, 1996, pp. 51-53.
Chișinău, orașul meu 