Lucrează în mai toate genurile: portret, tablou, peisaj, natură statică. A debutat în 1950 cu lucrări în spirit tradiţional: Fată cu urcior (sfârşitul anilor ’40 – începutul anilor ’50), Fată la fereastră (1954), La bal mascat (1956), Invitaţie la dans (1957), Plantarea pomilor (1960-1961), Tinereţe (1967) etc.

Realizează cu succes o serie de portrete ale personalităţilor culturii şi artei moldoveneşti: scriitorii Ion Druţă, Grigore Vieru, I. C. Ciobanu, I. Creţu, V. Malev; regizorii V. loviţă, V. Druc, E. Loteanu, S. I. Şcurea; pictorul Glebus Sainciuc; actorul D. Fusu, care au îmbogăţit fără precedent plastica naţională prin măiestria probată.

Compoziţiile anilor ’70-’80 sunt dinamice, în culori vii şi armonioase. Printre acestea se enumeră Lunomobilul (1970), Copiii şi sportul, Vizita medicului (1970-1971), Prietenie, Glie şi oameni, Micul dejun (1979-1980), Mama şi fiica; Natură statică cu sticlă (1973), Vedere din Crimeea, Cană, Peisaj din Gurzuf Vedere din Bojeniţa (Bulgaria), prin care Valentina Rusu-Ciobanu atinge culmi fără precedent în arta plastică naţională, valorificând un larg palmares de procedee şi tehnici inspirate sau perfect ajustate la tradiţiile Renaşterii şi ale artei contemporane.

S-a dovedit a fi şi o bună scenografa. A creat decoruri pentru spectacole Radu Ştefan, întâiul şi ultimul de A. Busuioc (la Teatrul Luceafărul din Chişinău) şi Păsările tinereţii noastre de I. Druţă (la Teatrul Mic din Moscova).

A inaugurat expoziţii personale republicane la Chişinău (1961), Muzeul de Artă din Chişinău (1984), Biblioteca Naţională a Republicii Moldova (2000). Vernisează expoziţii de grup în străinătate: Franţa, Bulgaria (1961), Polonia (1963), Rusia, Germania, Canada (1968), România (1975, 2009 expoziţia Bessarabia moia, curatori Ruxandra Garofeanu şi Vladimir Bulat, galeria Artmark, Bucureşti), ş.a. Creaţii de ale sale sunt achiziţionate în colecţia Muzeului Naţional de Arte din Moldova, în muzee din Federaţia Rusă, Ucraina; în colecţii particulare din Franţa, SUA, ţările CSI etc.

În 1966 i s-a decernat Medalia de argint a EREN (Expoziţia realizărilor economiei naţionale a fostei URSS). Laureată a Premiului de Stat al RSSM (1974); Maestru Emerit în Artă din RSSM (1980). A fost distinsă cu ordinul Insigna de Onoare şi Ordinul Republicii (1991). În 1985 a obţinut titlul onorific de Artistă Plastică a Poporului din Republica Moldova. Premiul Uniunii Artiştilor Plastici (1998), pentru întreaga activitate. La 22 iulie 2009 i s-a decernat medalia Dimitrie Cantemir a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Doctorul în studiul artelor S. Bobernaga a apreciat: pictura Valentinei Rusu-Ciobanu este o simbioză de realism poetic şi spirit original”. „Stilul pentru care a optat pictoriţa putea fi citit, în perioada regimului sovietic totalitar, ca o subversiune sublimată, risc pe care Valentina Rusu-Ciobanu şi l-a asumat” (criticul Vladimir Bulat).

Calendar Naţional 2010, Pag. 214.